Casa Contelui de Mercy

În lumea de astăzi, Casa Contelui de Mercy ocupă un loc primordial în societate. Influența sa se extinde în diverse domenii și importanța sa este evidentă în impactul pe care îl are asupra vieții de zi cu zi a oamenilor. De la origine până la evoluție, Casa Contelui de Mercy a marcat un înainte și un după în istorie, generând dezbateri, reflecții și schimbări semnificative. În acest articol, vom explora numeroasele fațete ale Casa Contelui de Mercy, analizând relevanța și impactul acestuia în diferite contexte. De la rolul său în cultura populară până la influența sa asupra economiei globale, Casa Contelui de Mercy este prezentat ca un subiect de interes multidisciplinar care merită să fie examinat în profunzime. Pe parcursul paginilor care urmează, vom aprofunda într-o analiză detaliată a Casa Contelui de Mercy, dezvăluind implicațiile și semnificația sa în lumea contemporană.

Casa Contelui de Mercy
Poziționare
Casa Contelui de Mercy se află în România Timișoara
Casa Contelui de Mercy
Casa Contelui de Mercy
Coordonate45°45′22″N 21°13′54″E ({{PAGENAME}}) / 45.7562°N 21.2318°E
LocalitateTimișoara, Timiș Modificați la Wikidata
Țara România[1]  Modificați la Wikidata
AdresaStr. Proclamația de la Timișoara, nr. 7[1]
Edificare
Data începerii construcțieic. 1720
c. 1810 (forma actuală)
Data finalizăriisec. al XIX-lea
Materialecărămidă
Clasificare
Cod LMITM-II-m-A-06163
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Casa Contelui de Mercy, cunoscută și drept Palatul Mercy este un monument istoric aflat pe teritoriul municipiului Timișoara.[2]

Istoric

Pe locul palatului, în anii 1720 s-a construit Casa Generalatului („Generalatul Vechi”), în care a fost reședința lui Claudius Florimund de Mercy,[3][4][5][6] fost guvernator al Banatului timp de 11 ani după cucerirea Cetății Timișoara de către habsburgi. De-a lungul timpului, clădirea a fost și reședința episcopului catolic[5][7] și sediul Tribunalului Provincial.[3]

Clădirea inițială era mult mai mică decât cea actuală și era orientată oblic față de actuala tramă stradală, care în 1720 încă nu era trasată.[3][4] Neavând perspective, a fost lăsată să se degradeze, iar în 1779 a fost demolată. Terenul respectiv a rămas mult timp viran, abia în 1812 este menționată pe planurile orașului clădirea actuală, „Casa Comitatului și Închisoarea”.[3][5]

Actual, clădirea aparține ALCOM SA și găzduiește birouri și spații comerciale.[5][6]

Descriere

Clădirea este una cu parter și etaj, construită în stil neoclasic. Poarta este încadrată de coloane ionice duble, care susțin balconul de la etaj.[3][5]

Note

  1. ^ a b Monuments database,  
  2. ^ „Ministerul Culturii - Lista Monumentelor Istorice” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  3. ^ a b c d e Palatul Mercy Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2020-06-11
  4. ^ a b Valentin Capotescu, Arhitectura militară bastionară în România, vol. I: Cetatea Timișoarei, Timișoara: Ed. Bastion, 2008, ISBN: 978-973-88780-1-3, p. 142
  5. ^ a b c d e Palatele din Timisoara, zestrea fabuloasa a orasului lasata de mesteri iscusiti din imperiu, inspirati de simboluri ale Europei. Care e cel mai frumos, opiniatimisoarei.ro, 17 septembrie 2017, accesat 2020-06-11
  6. ^ a b Ion Mara, EXCLUSIV! Salvatorul Casei Contelui de Mercy, schimbat din functie de mai marii Fondului Proprietatea! Noul director al Alcom Timișoara este bucureșteanul Neacșu Vlad Nicolae, impactpress.ro, 24 iunie 2016, accesat 2020-06-11
  7. ^ Claudiu Sergiu Călin, Palatul Episcopiei Romano-Catolice de Timișoara, turdearhitectura.ro, 24 noiembrie 2019, accesat 2020-06-11

Legături externe