Cele trei legi ale roboticii

În articolul prezentat mai jos, subiectul Cele trei legi ale roboticii va fi discutat în detaliu și exhaustiv. Cele trei legi ale roboticii este un subiect care a generat un mare interes în diferite domenii, iar relevanța sa a crescut în ultimii ani. Pe parcursul acestui articol vor fi analizate diverse aspecte legate de Cele trei legi ale roboticii, de la originea și evoluția sa până la implicațiile sale în societatea actuală. Se va face un tur al diferitelor perspective și abordări care au fost propuse în jurul Cele trei legi ale roboticii, pentru a oferi o viziune cuprinzătoare și actualizată asupra acestui subiect. În plus, vor fi examinate provocările pe care le prezintă Cele trei legi ale roboticii în prezent și vor fi oferite posibile strategii și soluții pentru a le aborda în mod eficient.

Imagine cu un robot-malefic din Superman: The Mechanical Monsters (1941)

Scriitorul ruso-american de etnie evreiască Isaac Asimov definește în literatura științifico-fantastică (SF) prin anii 1950 d.C. cele trei legi ale roboților și mașinilor „inteligente”, un concept revoluționar la acea vreme. O mare parte din creația literară a lui Asimov este construită în jurul acestor trei legi, pe care autorul le-a creat pentru a recomanda parametri clari ai funcționării roboților, în scopul de a preveni scăparea acestora de sub controlul omului.

Portal icon Portal SF

Legile

Cele 3 legi sunt:

Legea 1

Un robot nu are voie să pricinuiască vreun rău unei ființe umane sau, prin neintervenție, să permită ca unei ființe omenești să i se facă un rău.

Legea 2

Un robot trebuie să se supună ordinelor date de către o ființă umană, atât timp cât ele nu intră în contradicție cu Legea 1.

Legea 3

Un robot trebuie să-și protejeze propria existență, atât timp cât acest lucru nu intră în contradicție cu Legea 1 sau Legea 2.

Legea supremă - Legea 0

Acțiunea din romanele sale a pricinuit apariția unei legi suplimentare, intitulată "Legea 0 (zero)":

Un robot nu are voie să pricinuiască vreun rău umanității sau să permită, prin neintervenție, ca umanitatea să fie pusă în pericol.

Ca urmare a Legii 0, toate celelalte legi se modifică corespunzător, Legea 0 fiind legea supremă.

Consecințe pentru zilele noastre

Consecințele acestor legi fictive se observă cel mult în lumea SF. Pentru a respecta o lege, oricine, deci și un robot, trebuie întâi să o înțeleagă. Or chiar și roboții anilor 2011 sunt încă departe de a înțelege sensul unei fraze formulate într-un limbaj natural. Apoi, legile ar mai trebui și interpretate (în plus trebuie înțeles și „spiritul legii”). Dar, chiar în ipoteza unei înțelegeri și interpretări corecte, cele 4 legi de mai sus ar fi probabil insuficiente pentru ca un robot să ia o decizie „bună” într-o lume concretă atât de complexă, astfel încât să nu scape niciodată de sub controlul omului.

Un alt aspect îl prezintă roboții militari din zilele noastre, dintre care unii sunt teleghidați, care au omorât deja mai mult de 40 de combatanți și circa 200... 1.000 persoane civile[1], fără însă ca să existe o etică[2] și o legislație de război pentru luptele robotizate. În aceste condiții reale, legile de mai sus ale roboticii nu pot decât să rămână un deziderat teoretic științifico-fantastic.

De asemenea, în 2014 filmul "Automata" are la bază aproape aceleași principii, fiind inspirat după creațiile lui Asimov.

Referințe

  1. ^ Revista lunară germană Spektrum der Wissenschaft, articolul Der ferngesteuerte Krieg (Războiul teleghidat), nr. 12/2010 p. 70
  2. ^ Roboetică, Almanahul Anticipația, articolul FORESIGHT ROBOETIC http://www.anticipatia.com/index.php/component/k2/item/93-foresight-roboetic - de Bianca Stan

Vezi și