Cladă

În acest text vom aborda Cladă, un subiect de mare relevanță și interes astăzi. _Var1 a captat atenția specialiștilor, a cadrelor universitare și a publicului larg datorită impactului său asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. În ultimele decenii, Cladă a cunoscut o creștere notabilă a importanței sale, devenind subiect de studiu și cercetare în domenii atât de diverse precum medicină, tehnologie, economie și cultură. În acest articol, vom aprofunda în diferitele aspecte legate de Cladă, explorând originea, evoluția, impactul și perspectivele de viitor ale acestuia. Printr-o analiză detaliată, vom căuta să facem lumină asupra acestui subiect pentru a înțelege mai bine sfera și semnificația acestuia în societatea contemporană.

Un clad sau o cladă (greacă clados / κλάδο, κλάδος - ramură, tulpină, mlădiță), în cladistică, este o ramură (sau grup monofiletic) a unui arbore filogenetic conținând toate organismele descendente dintr-un strămoș comun, care nu este strămoșul altor membri ai grupului.[1][2][3][4][5][6][7]

Aceasta este unitatea de bază a clasificării cladistice care înceracă să înlocuiască clasificarea Linnaeană (sau tradițională), care atribuie rangurile pentru clasificarea taxonomică a ființelor vii (clase, ordine, familii, etc.). Termenul de cladă a fost inventat de biologul britanic Julian Huxley în 1958.[8]

În biologia sistematică, o cladă este o ramură a arborelui vieții.[8] Clasificarea filogenetică actuală recunoaște numai clade sau taxoni monofiletici (numiți, de asemenea, și taxoni holofiletici).

Referințe

  1. ^ Marin Andrei. Dicționar de biologie : clasică și actuală. Editura Victor B Victor. 2009
  2. ^ Gheorghe Mohan, Aurel Ardelean. Dicționar enciclopedic de biologie. Editura ALL Educational. 2007
  3. ^ Constantin Pârvu. Dicționar enciclopedic de mediu (DEM), Volumul 1-2. Regia Autonomă Monitorul oficial, 2005
  4. ^ C. Maximilian, Doina Maria Ioan. Dicționar enciclopedic de genetică. Editură Științifică și Enciclopedică. București, 1984
  5. ^ Elizabeth Martin. Oxford - Dictionar de biologie. Editura Univers Enciclopedic. 1999
  6. ^ Envall, Mat S. (). „On the difference between mono-, holo-, and paraphyletic groups: a consistent distinction of process and pattern”. Biological Journal of the Linnaean Society. 94: 217. doi:10.1111/j.1095-8312.2008.00984.x. 
  7. ^ „The PhyloCode, Chapter 1”. International Society for Phylogenetic Nomenclature. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ a b Dupuis, Claude (). „Willi Hennig's impact on taxonomic thought”. Annual Review of Ecology and Systematics. 15: 1–24. ISSN 0066-4162. 


Stub icon Acest articol despre biologie este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa.