În acest articol, ne vom adânci în lumea fascinantă a lui Clasificarea climatică Köppen. De la origini și până la relevanța sa astăzi, vom analiza cu atenție toate aspectele legate de Clasificarea climatică Köppen, explorând impactul său în diferite zone ale societății. Printr-un tur exhaustiv, vom aborda implicațiile sale în cultură, economie, politică și viața de zi cu zi, expunând cele mai relevante caracteristici ale acesteia și posibile perspective de viitor. Cu o abordare interdisciplinară, vom căuta să înțelegem profund importanța Clasificarea climatică Köppen în contextul actual, evidențiind influența sa și dezvăluind principalele întrebări pe care le ridică.
Clasificarea climatică Köppen este unul dintre cele mai folosite sisteme de clasificare climatică. A fost publicat pentru prima dată de climatologul ruso-german Wladimir Köppen în 1884, mai târziu cu câteva modificări realizate de însuși Köppen (în 1918 și 1936). Ulterior, climatologul german Rudolf Geiger a colaborat cu Köppen în vederea unor modificări la sistemul de clasificare, rezultatul final fiind Clasificarea climatică Köppen–Geiger.
În anii '60, sistemul de clasificare climatică Trewartha a fost considerat un sistem Köppen modificat, ce rezolva câteva dintre deficiențe (majoritatea din cauză că zona climatică aflată la mijlocul planului latitudinal era prea largă).
Sistemul se bazează pe conceptul că vegetația nativă este cea mai bună expresie a climatului. Astfel, granițele zonelor climatice au fost selectate pe baza distribuției vegetației. Acesta combină temperaturile și precipitațiile medii anuale și lunare, și sezonalitatea precipitațiilor.[2]:200–1
Climatele tropicale sunt caracterizate prin temperaturi mari constante (la nivelul mării și altitudini mici). Acestea se întind de la nord spre sud, de la aproximativ latitudinea 15° la 25°.[3] În aceste climate temperatura anuală medie depășește 18° C, iar cantitatea de precipitații depășește 1500 mm.[3][4]