Comis

Tema lui Comis este una care a captat atenția oamenilor de toate vârstele și mediile. De la relevanța sa în societatea modernă până la impactul său asupra istoriei, Comis a fost subiect de dezbatere și reflecție în numeroase domenii. De-a lungul anilor, au apărut diferite perspective și abordări, îmbogățind înțelegerea și aprecierea lui Comis. În acest articol, vom explora diverse fațete ale Comis, de la origini până la influența sa actuală, cu scopul de a oferi o privire de ansamblu amplă și completă a acestui subiect fascinant.

Comisul era un titlu de dregător în Evul Mediu românesc.[1]

Conform opului Descrierea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir, comisul cel mare (echivalent: mai marele grajdurilor) avea „sub supravegherea sa toate grajdurile domnești, hamurile cailor, pe slugile lor, pe potcovari și pe rotari”.[2] El se număra printre boierii de divan din întâia stare, încasa de la fiecare moară de apă, la fiecare trei ani o dajdie pentru folosul său personal.[2] Tot Cantemir scria despre comisul al doilea, dregător care era locțiitorul comisului cel mare, având printre îndatoriri vegherea grajdurilor domnești și înseuarea calului domnului când acesta dorea să călărească. Comisul al treilea avea îndeletniciri identice cu al doilea.[3]

Echivalentul latin în actele oficiale era agazonum magister sau supremus stabuli praefectus.[4]

Note

  1. ^ Stoicescu, Nicolae (), Dicționar al Marilor Dregători din Țara Românească și Moldova în sec. XIV-XVII, București: Editura enciclopedică română, p. 8 
  2. ^ a b Cantemir, Dimitrie (), Descrierea Moldovei, București-Chișinău: Editura „Litera Internațional”, p. 116 
  3. ^ Cantemir, Dimitrie (), Descrierea Moldovei, București-Chișinău: Editura „Litera Internațional”, p. 119-120 
  4. ^ „Elemente lexicale alogene în latina documentelor de cancelarie din Moldova; note la p. 111”. Arhivat din original la . Accesat în .