În lumea de astăzi, Compania Neerlandeză a Indiilor de Est este un subiect care a devenit deosebit de relevant. Din ce în ce mai mulți oameni sunt interesați să afle mai multe despre Compania Neerlandeză a Indiilor de Est, fie din cauza impactului său asupra societății, a importanței sale în viața de zi cu zi sau a relevanței sale în domeniul profesional. Compania Neerlandeză a Indiilor de Est a generat un mare interes atât la nivel local, cât și global, devenind un subiect de discuție constantă în diferite domenii. În acest articol, vom explora în profunzime impactul Compania Neerlandeză a Indiilor de Est și influența sa asupra diferitelor aspecte ale vieții moderne, oferind o viziune completă și detaliată a acestui subiect atât de relevant în prezent.
Compania Neerlandeză a Indiilor de Est (în neerlandezăVereenigde Oostindische Compagnie, VOC), cunoscută și sub numele de Compania Olandeză a Indiilor de Est, a fost una dintre cele mai mari companii de comerț din lume, deținând o flotă formată din peste o sută de vase și având mii de angajați și birouri în Asia și în șase orașe din Țările de Jos. Compania avea dreptul de monopol asupra comerțului, de a bate monedă, de a construi fortărețe sau de a purta război, ea fiind socotită în istoria economiei mondiale ca fiind primul concern multinațional. În secolele XVII și XVIII era printre cele mai mari companii din lume.
Listă de note
^Traducerea directă a numelui neerlandez Verenigde Oost-Indische Compagnie este "Compania Unită a Indiilor de Est". Pentru a-l diferenția de celelalte Companii a Indiilor de Est, această companie este cunoscut în mod neoficial ca și Compania Olandeză a Indiilor de Est.
^În calitate de consiliu de administrație al companiei
^Decât fiind o pură societate de comerț sau o companie de transport maritim, compania a fost în mod istoric un conglomerat multinațional (incluzând comerț internațional, construcții navale, producția și comercializarea a mirodeniilor, industria cu trestia de zahăr,[2][3] și industria vinicolă[4][5][6]
^ abShih, Chih-Ming; Yen, Szu-Yin (2009). The Transformation of the Sugar Industry and Land Use Policy in Taiwan, in Journal of Asian Architecture and Building Engineering , pp. 41–48
^ abWilliams, Gavin (2016), 'Slaves, Workers, and Wine: The 'Dop System' in the History of the Cape Wine Industry, 1658–1894,'. Journal of Southern African Studies 42(5): 893–909