În acest articol, ne vom adânci în lumea fascinantă a lui Consiliul Nordic, explorând numeroasele sale fațete și impactul său asupra diferitelor aspecte ale vieții. De la influența sa în istorie până la relevanța sa astăzi, Consiliul Nordic a lăsat o amprentă de neșters asupra societății și continuă să genereze dezbateri și reflecție. În acest sens, vom analiza evoluția sa în timp, legătura ei cu alte elemente relevante și experiențele celor care au fost atinși de prezența sa. Pregătiți-vă să porniți într-o călătorie de descoperire și învățare despre Consiliul Nordic, o entitate care a captat atenția persoanelor de toate vârstele și mediile.
![]() | |
Consiliul Nordic | |
Logo: | |
Fondare: | 1952 (Consiliul Nordic); 1971 (Consiliul Nordic de Miniștri) |
Tip: | Organizație internațională |
Sediu: | Copenhaga, Danemarca |
Limbi de lucru: | Limba daneză, Limba norvegiană, Limba suedeză |
Președinte: | Erkki Tuomioja |
Director al Consiliului: | Jan-Erik Enestam |
Chairperson: | Cristina Husmark Pehrsson |
Secretar general: | Halldór Ásgrímsson |
Populație: | 25.016.546[1] |
Areal: | 1.318.412 km²; cu Groenlanda 3.493.000 km² |
Valute: | Coroană daneză; Coroană suedeză; Coroană norvegiană; Coroană islandeză; Euro (Finlanda) |
Consiliul Nordic și Consiliul Nordic de Miniștri sunt foruri internaționale de cooperare între țările nordice. Consiliul Nordic este organul de cooperare interparlamentar, iar Consiliul Nordic de Miniștri este organul de cooperare interguvernamental.
În 1946 miniștrii de justiție din Norvegia, Suedia și Danemarca au decis organizarea unui comitet pentru cooperare inter-nordică.
În februarie 1953 Consiliul Nordic a luat ființă. În 1956 i s-a alăturat și Finlanda.
În 2009 Consiliul avea 87 de membri, aleși dintre membrii parlamentelor naționale, reflectând reprezentarea partidelor în parlamente. Fiecare delegație națională are un secretariat propriu în parlamentul național.
Sesiunea consiliului se ține o dată pe an, toamna, iar primăvara se ține o așa-numită „sesiune tematică”.