Astăzi, Constantin Botez este un subiect care generează mare interes și dezbatere în societate. Odată cu trecerea timpului, Constantin Botez a căpătat o relevanță tot mai mare, influențând aspecte atât la nivel personal, cât și global. De la apariția sa, Constantin Botez a stârnit interesul academicilor, experților și publicului larg, generând discuții despre implicațiile, consecințele și posibilele soluții ale acestuia. În acest articol, vom explora în detaliu fenomenul Constantin Botez, analizând cauzele, efectele și posibilele soluții ale acestuia. Vom examina, de asemenea, modul în care Constantin Botez a afectat diferite aspecte ale vieții noastre de zi cu zi și perspectivele viitoare care sunt preconizate în jurul acestui subiect.
Constantin Botez | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 1854 |
Decedat | 1909 Iași |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | chirurg ![]() |
Limbi vorbite | limba română ![]() |
Activitate | |
Domeniu | Chirurgie |
Instituție | Facultatea de Medicină din Iași |
Modifică date / text ![]() |
Constantin Botez (n. 1854 – d. 1909) a fost un medic chirurg român, profesor la Facultatea de Medicină din Iași, fiind unul dintre întemeietorii școlii chirurgicale din Iași.[1][2]
A fost primul care a descris o malformație craniofacială pe care mai târziu, în 1969, Gorlin(en) și Sedano au denumit-o „displazie fronto-metafizară”.[3][4] A promovat antisepsia și a studiat anevrismele arteriale temporale, hematoamele și fracturile craniului. A fost medicul lui Mihai Eminescu.