Constantin Kirițescu

Constantin Kirițescu este un subiect care a generat multe dezbateri în ultimii ani. Pe măsură ce societatea avansează, această problemă devine din ce în ce mai relevantă și polarizantă, generând opinii contradictorii în diferite sectoare. Acest articol urmărește să analizeze Constantin Kirițescu în profunzime, explorând diferitele sale fațete și oferind informații obiective și actualizate pe această temă. Printr-o abordare cuprinzătoare, se dorește să ofere cititorului o viziune completă și echilibrată asupra Constantin Kirițescu, permițând astfel o înțelegere mai largă și îmbogățitoare a problemei în cauză.

Constantin Kirițescu
Date personale
Născut[1][2] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Decedat (88 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
CopiiCostin Kirițescu Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric
zoolog​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română[3] Modificați la Wikidata
Activitate
Membru al Academiei Române
Membru fondator al Academiei de Științe din România
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Constantin Kirițescu (n. , București, România – d. , București, România) a fost un om de știință, doctor în știintele naturii, membru al Academiei Române, zoolog, publicist și istoric român.

A fost profesor la Liceul Sf. Sava[4].

A contribuit la dezvoltarea învățământului secundar, a reprezentat țara noastră la Liga Națiunilor, în secția școlară (3/16).

A fost membru fondator al Academiei de Științe din România[5].

Herpetolog

Ca zoolog, Constantin Kirițescu a pus bazele cercetărilor herpetologice România, prin publicarea cărții „Cercetări asupra faunei herpetologice a României” în care a realizat inventarul faunistic al reptilelor și amfibienilor din România, schițând zoogeografia lor și insistând asupra unor probleme de sistematică. El a semnalat pentru prima dată prezența speciei Eryx jaculus pe teritoriul României (1903) și a descris o nouă subspecie de triton, care ulterior avea să fie ridicată la rang de specie (Triturus dobrogicus).[6]

In memoriam

  • Colecția muzeală a Mănăstirii Țigănești cuprinde și Camera memorială Constantin Kirițescu. Lucrurile ilustrului academician au fost aduse aici de fiul său, Costin Kirițescu (1908-2002), economist român, membru titular (1992) al Academiei Române, care a fost un apropiat și binefăcător al Mănăstirii Țigănești.[7]
  • După Revoluția din 1989, strada Stupinei din București a fost redenumită Constantin Kirițescu.

Scrieri

  • Istoria războiului pentru întregirea României: 1916-1919
  1. Ed. I: 2 vol., Editura Casei Școalelor, Tipografia „România Nouă”, București, 1922-1923 (finalizată decembrie 1921)
  2. Ed. a II-a refăcută și mult adăogită: 3 vol., Editura Casei Școalelor, Atelierele „Cartea Românească”, București, 1925-1927 (finalizată decembrie 1925)
  3. Ed. a III-a: 2 vol, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989, ISBN 973-29-0048-2 (finalizată februarie 1959)
  • Printre Apostoli, Editura Cartea Românească, București, 1929
  • Clemenceau, Editura Cartea Românească, București, 1933
  • Munții Baraolt, în Omagiu lui Constantin Kirițescu, Editura Cartea Românească, București, 1937
  • Făclii stinse...Portrete de dascăli, Editura Cartea Românească, București, 1938
  • L'organisation de l'enseignement superieur en Roumanie, Paris, Imprimeria Polyglote Vuibert, 1938,
  • Palaestrica - o istorie universală a culturii fizice, Editura Uniunii de Cultura Fizică și Sport, 1943
  • Școala română într-o răscruce de istorie, Fundația regală pentru literatură și știință, 1943
  • Portrete, oameni pe care i-am cunoscut, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985

Note

  1. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ a b Bibliothèque nationale de France 
  3. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ „Colegiul Național Sfântu Sava”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „Lista membrilor Academiei de Științe din România (ASR) (1936-1948) p.10” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  6. ^ „Istoricul cercetărilor herpetologice în România”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ Colecția muzeală de la Mănăstirea Țigănești
Portal icon Portal România în Primul Război Mondial
Portal icon Portal Istorie