Corina Nicolescu

În lumea de astăzi, Corina Nicolescu a devenit un subiect de interes fundamental pentru mare parte din societate. Fie ca urmare a impactului asupra economiei, politicii, culturii sau vietii de zi cu zi a oamenilor, Corina Nicolescu este un element care nu trece neobservat. De-a lungul istoriei, Corina Nicolescu a fost o sursă de dezbatere, studiu și reflecție, iar astăzi continuă să fie un subiect relevant și de actualitate. Acesta este motivul pentru care este esențial să ne aprofundăm cunoștințele despre Corina Nicolescu, să înțelegem diferitele sale fațete și dimensiuni și să reflectăm asupra importanței sale în viața noastră. În acest articol, ne vom adânci în lumea captivantă a lui Corina Nicolescu, explorând diferitele sale aspecte și impactul său asupra lumii contemporane.

Corina Nicolescu
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Decedată (54 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicutremurul din 1977 Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiemuzeograf​
istoric de artă Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea din București  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Corina Nicolescu (n. , București, România – d. , București, România) a fost un muzeograf, profesor și istoric de artă român. Cercetările sale au vizat majoritatea domeniilor artei vechi românești, contribuind la extinderea ariei de interpretare a arhitecturii, ceramicii, icoanelor, țesăturilor, costumelor, artei metalelor.

Biografia

Studii liceale la Călărași și București, urmate de cele universitare la Facultatea de Litere a Universității din București, finalizate prin obținerea licenței în istoria artei și arheologie românească, bizantină și orientală.[1]

Doctor în istorie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, 1970.

În perioada 1949-1970 a activat în cadrul Muzeului de artă al României, întâi ca muzeograf, apoi ca șef de secție, și a fost conferențiar la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, unde a activat până la tragicul său sfârșit (cutremurul din 4 martie 1977). În afara multor volume publicate, a redactat numeroase studii în revistele SCIA – Seria Artă Plastică, „Revue Roumaine d’ histoire de L’ Art – Serie Beaux-Arts”, „Arhitectura”, „Arta”, „Revista muzeelor” și în periodicele de specialitate străine. [2]

A decedat la cutremurul din 4 martie 1977.

Lucrări

  • Section d’art roumain ancien : Musée d’art de la R.P.R., Editura Meridiane, București, 1964
  • Art Museum of the Rumanian People’s Republic : old rumanian art section, Editura Meridiane, București, 1964
  • Miniatura și ornamentul cărții manuscrise din Țările Romîne, secolele XIV-XVII, Muzeul de Artă al RPR, București, 1964
  • Broderia moldovenească în colecțiile Muzeului de Artă al R.P.R. / Moldavian Embroideries of the 15th-16th Centuries, text românesc și englezesc, 1965
  • Mănăstirea Moldovița, Editura Meridiane, București, 1965
  • The Moldovița Monastery, Editura Meridiane, București, 1965
  • Mănăstirea Slatina, Editura Meridiane, București, 1966
  • The Slatina Monastery, Editura Meridiane, București, 1966
  • La Céramique émailée des XIIIe et XIVe Siècles de Păcuiul lui Soare, Editura Meridiane, București, 1967, în colaborare cu Radu Popa
  • Die St.-Nikolaus Kirche în Șcheii Brașovului, Editura Meridiane, București, 1967
  • Argintăria laică și religioasă în Țările Române (sec. XIV-XIX), Muzeul de Artă al RSR, București, 1968
  • Istoria costumului de curte în Țările Române. Sec. XIV-XVIII, Editura Științifică, București, 1970
  • Icoane vechi românești, București, Editura Meridiane, 1971; tradusă în limba germană de Juliana Fabritius-Dancu ca Rumänische Ikonen, 1976
  • Moștenirea artei bizantine în România, Editura Meridiane, București, 1971
  • Arta metalelor prețioase în România, Editura Meridiane, București, 1973
  • Ceramica românească tradițională, Editura Meridiane, București, 1974, în colaborare cu Paul Petrescu
  • Arbore, versiune în limba spaniolă, Editura Sport-Turism, București, 1978
  • Moldovița, versiune în limba engleză, Editura Sport-Turism, București, 1978
  • Muzeologie generală, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1975; reeditată în 1979
  • Case, conace și palate vechi românești, Editura Meridiane, București, 1979

Afilieri

  • Asociația de Studii Orientale
  • Comitetul național al Asociației de Studii Bizantine
  • Comitetul național al Asociației Internaționale de Studii Sud-Est Europene
  • Asociația Slaviștilor

Bibliografie

Note

  1. ^ Marcu, George (). Femei de seamă din România. De ieri și de azi. Meronia. p. 328. 
  2. ^ Cruceru, Florica; Dinculescu, Alice (). Istorici și critici de artă români. 1800-1980. București: ACS. p. 169.