Corp cavernos al clitorisului

În acest articol, subiectul Corp cavernos al clitorisului și tot ceea ce cuprinde acesta va fi explorat în profunzime. De la origini până la impactul său astăzi, fiecare aspect relevant din jurul lui Corp cavernos al clitorisului va fi analizat în detaliu. Vor fi examinate diferite perspective, teorii și abordări care vor permite cititorului să obțină o înțelegere cuprinzătoare a Corp cavernos al clitorisului. În plus, vor fi prezentate date, statistici și exemple concrete care să susțină argumentele prezentate. Acest articol își propune să ofere o viziune completă și îmbogățitoare asupra Corp cavernos al clitorisului, încurajând cititorul să reflecteze și să-și formeze propria opinie despre acesta.

Corpul cavernos al clitorisului

Aparatul erectil feminin (structurile formate de corpii cavernoși sunt de culoare roșie):
1 - Ligamentul suspensor al clitorisului; 2 - Genunchiul (unghiul) clitorisului; 3 - Corpul clitorisului; 4 - Glandul clitorisului; 5 - Rădăcina clitorisului; 6 - Bulb vaginal; 7 - Ramura ischio-pubiană; 8 - Osul pubian; 9- Ramura ilio-pubiană; 10 - Simfiza pubiană
Detalii
Latinăcorpus cavernosum clitoridis
Originea embrionarăTubercul genital
Parte dinClitorisului
SistemAparatul genital feminin
Arteră dorsală, arteră profundă
Vene dorsale suerficiale, venă dorsală profundă
Nerv dorsal, nerv cavernos
Ganglionii limfatici superficiali inghinali
Resurse externe
TAA09.2.02.005
FMA20172
Terminologie anatomică

Corpii cavernoși ai clitorisului constituie formațiuni erectile ale aparatului genital feminin. Corpii cavernoși reprezintă unitatea structurală de bază a clitorisului.[1] Din punct de vedere anatomic și funcțional, sunt omologi cu corpii respectivi ai penisului.[2]

Anatomie

Articole principale: Țesut erectil, Trabecul și Cavernă
Secțiune transversală prin corpul clitorisului (segmentul prepuțial):
Corpii cavernoși:
1 - Trabecule;
2 - Cavernă (lacună);
Vase și nervi:
3 - Nervul dorsal al clitorisului;
4 - Artera superficială a clitorisului;
5 - Vena dorsală superficială;
6 - Vena dorsală profundă;
7 - Artera profundă a clitorisului;
Învelișuri:
8 - Piele;
9 - Țesut subcutanat;
10 - Fascia clitorisului;
11 - Tunica albuginea;
12 - Septul median al corpului clitorisului.

Corpii cavernoși sunt structuri perechi care compun cele trei regiuni ale clitorisului: rădăcina, corpul și glandul. La nivelul rădăcinii, fiecare corp cavernos, stâng și drept, se înseră pe fața internă a ramurii ischio-pubiene respective. Extremitatea inferioară a corpilor cavernoși este ascuțită, dar, înaintând de-a lungul ramurilor osoase, devin cilindrici. În continuare se unesc pe linia mediană, sub porțiunea inferioară a simfizei pubiene, formând corpul și glandul clitorisului.[3] Corpii cavernoși ai clitorisului sunt alcătuiți din țesut erectil, ca și corpii cavernoși ai penisului, reprezentat de caverne.[2] Corpii sunt înfășurați la exterior într-o tunică albuginee densă. La nivelul corpului clitorisului, ei sunt separați printr-un sept incomplet, format de albuginee, și înconjurați într-o membrană fibro-elastică numită fascia clitoridiană (fascia clitoridis).[3] Învelișurile corpilor sunt bogate în terminații nervoase.

Circulația sangvină este asigurată de artera profundă a clitorisului și artera dorsală a clitorisului, ramuri ale arterei pudendale internă, și rețeaua venoasă profundă.

Fiziologie

Articol principal: Erecția clitorisului

În etapa inițială a excitației sexuale impulsurile parasimpatice lărgesc arterele țesutului erectil, probabil în rezultatul eliberării acetilcolinei, oxidului nitric la nivelul terminațiilor nervoase. Aceasta determină acumularea sângelui în corpii cavernoși și erecția clitorisului. În timpul excitației, dimensiunea corpilor sporește de 2 - 3 ori.[1] Alături de bulbii vaginali, corpii cavernoși dilatați îngustează intrarea în vagin creând o regiunea tensionată în jurul penisului în momentul intromisiunii, intensificând sensibilitatea în timpul coitului.[4]

Referințe

  1. ^ a b Graziottin, Alessandra; Gambini, Dania (), „Anatomy and physiology of genital organs – women”, Handbook of Clinical Neurology (în engleză), Elsevier, 130, pp. 39–60, doi:10.1016/b978-0-444-63247-0.00004-3, ISBN 978-0-444-63247-0, accesat în  
  2. ^ a b O'Connell, Helen E.; Sanjeevan, Kalavampara V.; Hutson, John M. (octombrie 2005), „ANATOMY OF THE CLITORIS”, Journal of Urology (în engleză), 174 (4 Part 1), pp. 1189–1195, doi:10.1097/01.ju.0000173639.38898.cd, ISSN 0022-5347, accesat în  
  3. ^ a b Lowe, James S.; Anderson, Peter G. (), „Female Reproductive System”, Stevens Lowes Human Histology (în engleză), Elsevier, pp. 337–362, doi:10.1016/b978-0-7234-3502-0.00017-6, ISBN 978-0-7234-3502-0, accesat în  
  4. ^ Puppo, Vincenzo (ianuarie 2013), „Anatomy and physiology of the clitoris, vestibular bulbs, and labia minora with a review of the female orgasm and the prevention of female sexual dysfunction”, Clinical Anatomy (în engleză), 26 (1), pp. 134–152, doi:10.1002/ca.22177, accesat în  

Bibliografie

Di Marino, Vincent; Lepiade, Hubert. Anatomic Study of the Clitoris and the Bulbo-Clitoral Organ. Heidelberg: Springer, 2014. 152 p. ISBN 978-3-319-04893-2, doi:10.1007/978-3-319-04894-9