În lumea de astăzi, Curbură a devenit din ce în ce mai relevant. Fie datorită impactului său asupra societății, influenței asupra culturii populare, fie importanței sale în mediul academic, Curbură a devenit un subiect de interes pentru oameni de toate vârstele și profesiile. De la începuturile sale, Curbură a generat dezbateri pasionale și a făcut obiectul unui studiu și cercetări intense. Fără îndoială, Curbură este un subiect cu mai multe fațete care acoperă o gamă largă de aspecte și care merită să fie explorat în profunzime pentru a înțelege adevărata sa amploare și semnificație în lumea de astăzi.
Curbura (din latină: curvatura, "îndoitură") unui obiect geometric este o măsură cantitativă ce exprimă proprietatea de a nu fi rectiliniu pentru orice punct al figurii respective.
Astfel, pentru o curbă, curbura într-un punct M al acesteia este limita raportului dintre unghiul format de tangentele la curbă în două puncte, M și M, când punctul M tinde către M:
Inversul curburii (ρ) se numește rază de curbură. Cercul de rază ρ, tangent curbei în M, situat spre concavitatea curbei, este cercul de curbură.
Pentru calculul curburii într-un punct al unei curbe plane, definite prin ecuațiile parametrice: se utilizează formula:
formulă pe care Isaac Newton a descoperit-o în 1670.
Pentru o curbă plană definită prin
Pentru o curbă plană definită prin ecuația în coordonate polare
În cazul unei curbe strâmbe definite prin ecuațiile parametrice:
curbura este dată de:
Primul exemplu de curbă cu dublă curbură l-a furnizat Archytas.