Câmpie

În acest articol, vom pătrunde în lumea fascinantă a lui Câmpie. De-a lungul istoriei, Câmpie a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume, trezind emoții, opinii și dezbateri nesfârșite. Timp de secole, Câmpie a jucat un rol crucial în diverse culturi și societăți, influențând modul în care trăim, gândim și relaționăm. Prin acest articol, vom explora multiplele fațete ale Câmpie, de la impactul său asupra societății până la evoluția sa în timp, cu scopul de a oferi o viziune largă și îmbogățitoare asupra acestui subiect captivant.

Marea Câmpie din Ungaria

Câmpia este o formă de relief majoră caracterizată prin altitudini joase (până în 300 m), interfluvii netede sau ușor ondulate (câmpuri) și văi slab adâncite și este în principal lipsită de copaci. Câmpiile sunt prezente pe toate continentele și acoperă mai mult de o treime din suprafața de uscat a Pământului.[1] Câmpiile din multe zone sunt importante pentru agricultură. Există diferite tipuri de câmpii și biomuri corespondente. Cea mai vastă câmpie din lume este Câmpia Amazonului.

Într-o vale, o câmpie este închisă pe două laturi, dar în alte cazuri o câmpie poate fi delimitată de total sau parțial de dealuri, de munți sau de stânci. Acolo unde o regiune geologică conține mai mult de o câmpie, acestea pot fi conectate printr-o trecătoare. Câmpiile de coastă se întind în cea mai mare parte de la nivelul mării până când se întâlnesc cu caracteristici ridicate, cum ar fi munți sau platouri.[2]

Câmpiile au origini diferite:

Comitatul Curry, din estul New Mexico, pe Marile Câmpii Nord-Americane

Biomii de pe câmpie includ pășuni (temperate sau subtropicale), stepe (semi-aride), savane (tropicale) sau tundre (polare). În câteva cazuri, deșerturile și pădurile tropicale pot fi, de asemenea, considerate câmpii.[3]

Câmpiile din multe zone sunt importante pentru agricultură, deoarece acolo unde solurile au fost formate prin depuneri de sedimente, acestea pot fi adânci și fertile, iar aspectul plat facilitează mecanizarea producției vegetale; sau susțin pajiști care asigură pășunat bun pentru animale.[4]

Câmpiile favorizează vegetația de pădure.

Formare

Câmpiile sunt formate de obicei din roci sedimentare.

Au apărut prin erodarea îndelungată a unor munți sau podișuri vechi sau prin acumularea de sedimente aduse de râuri la poalele dealurilor sau într-un lac. Unele câmpii se pot forma prin retragerea apelor mării, asemenea depresiunilor.

Câmpiile în România

În România există două mari câmpii: Câmpia de Vest - situată în vestul României și Câmpia Română, cea mai mare câmpie din România, situată în sudul și sud-estul României.

Note

  1. ^ Geoff C. Brown; C. J. Hawkesworth; R. C. L. Wilson (). Understanding the Earth (ed. 2nd). Cambridge University Press. p. 93. ISBN 978-0-521-42740-1. 
  2. ^ Whittow, John (). Dictionary of Physical Geography. London: Penguin. p. 467. ISBN 978-0-14-051094-2. 
  3. ^ Gornitz, Vivien, ed. (). Encyclopedia of Paleoclimatology And Ancient Environments. Dordrecht: Springer. p. 665. ISBN 9781402045516. 
  4. ^ Powell, W. Gabe. 2009. Identifying Land Use/Land Cover (LULC) Using National Agriculture Imagery Program (NAIP) Data as a Hydrologic Model Input for Local Flood Plain Management. Applied Research Project, Texas State University.