Dan Spătaru este un subiect care a captat atenția multor oameni de-a lungul istoriei. De la descoperirea sa, a stârnit interesul cercetătorilor, al oamenilor de știință și al publicului larg. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Dan Spătaru, impactul său asupra societății, relevanța sa astăzi și rolul său în viitor. De la influența sa asupra culturii populare până la importanța sa în știință și tehnologie, Dan Spătaru a lăsat o amprentă de neșters asupra lumii din jurul nostru. Printr-o analiză cuprinzătoare, vom încerca să facem lumină asupra acestui subiect fascinant și a implicațiilor sale în viața noastră de zi cu zi.
Dan Spătaru | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Dan George Spătaru |
Născut | ![]() Aliman, România ![]() |
Decedat | (64 de ani) ![]() București, România ![]() |
Înmormântat | Cimitirul Bellu ![]() |
Cauza decesului | cauze naturale (infarct miocardic) ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Religie | Biserica Ortodoxă ![]() |
Ocupație | cântăreț |
Limbi vorbite | limba română ![]() |
Gen muzical | muzică ușoară |
Instrument(e) | solist vocal |
Ani de activitate | 1964-2004 |
Discografie | |
Listă completă | Discografia lui Dan Spătaru ![]() |
Prezență online | |
Modifică date / text ![]() |
Dan George Spătaru (n. , Aliman, Constanța, România – d. , București, România) a fost un cântăreț român de muzică ușoară.
Dan George Spătaru s-a născut în 2 octombrie 1939, într-o familie de învățători, Gherghina și Aurel Spătaru. Și-a petrecut copilăria la Aliman, comuna natală, în Ion Corvin și la Medgidia, alături de sora mai mare Puica (Maria Nicola) și a bunicilor, agricultori. Caii erau pasiunea lui de mic copil, mai târziu a apărut o altă pasiune, mult mai puternică, aceea pentru fotbal. Dan a crescut printre poveștile bunicilor și cântecelor interpretate de părinții lui. Când avea 12 ani, mama sa a murit, iar cei doi copii s-au mutat la Medgidia la o mătușă pentru a îndeplini dorința mamei "Copiii mei să învețe carte". Aici Dan a făcut liceul și a început cariera de fotbalist. A evoluat pe post de mijlocaș la clubul "Știința București".[1]
În anul III la Facultatea de Educație Fizică și Sport a trebuit să se lase de fotbal, avea hernie de disc. Apoi, s-a dedicat școlii și muzicii. Dan Spătaru era student când a început să cânte la "Casa Studenților" în anul 1962. A început cu muzică italiană, care era la modă. Dragostea pentru muzică a moștenit-o din familie; tatăl său cântase la vioară. Camelia Dăscălescu a fost aceea care l-a descoperit. L-a ascultat odată la "Mon Jardin" și a făcut cu el lecții. Primele bucăți muzicale interpretate de Dan Spătaru au fost ale Cameliei Dăscălescu. Odată,la o terasă l-a întâlnit Temistocle Popa, care i-a compus aproape toate șlagărele. Primul mare succes l-a avut cu "Măicuța mea", de Temistocle Popa.
A urmat un șir de șlagăre: „Țărăncuță, țărăncuță”, „Nici o lacrimă”, „Nu-ți șade bine când plângi”, „Nu m-am gândit la despărțire”, „Oare, oare, îți pare rău”, „În rândul patru”, „Drumurile noastre”, "Cântec","Măicuță,îți mulțumesc!", "Vorbește lumea că-s ștrengar".
Dan Spătaru a bătut recordul la aplauze când era în Cuba: 16 minute și 19 secunde. „Prin 1967 am fost la un festival internațional în Cuba, la Varadero, unde sunt trecut în Cartea Recordurilor pentru aplauze: 16 minute și 19 secunde!”[2]
A fost o personalitate a lumii muzicale românești care a rezistat timpului. Dan Spătaru a știut sa își respecte publicul prin ținuta elegantă pe care o avea tot timpul, indiferent de circumstanțe.
Dan Spătaru s-a stins în urma unui infarct în dimineața de 8 septembrie (ora 7:00). Peste zece mii de oameni au fost prezenți la înmormântarea sa.[3]
În anul 1972 o cunoaște pe viitoarea soție, la Teatrul „Fantasio” din Constanța, prin intermediul marelui actor de comedie Jean Constantin. S-au căsătorit în anul 1974 și au avut un copil, Dana. După mărturiile soției sale, Sida, Dan Spătaru a fost „familist convins” și „un model de tătic”.[4]