Dicomes
Astăzi vom vorbi despre Dicomes, un subiect care a stârnit interes și dezbatere în ultima vreme. Dicomes este un subiect de mare relevanță astăzi, care a captat atenția oamenilor de toate vârstele și interesele. Acest articol va aborda diferite aspecte legate de Dicomes, de la originea și evoluția sa, până la implicațiile sale în societatea actuală. Printr-o analiză detaliată, vom explora diferitele perspective și opinii asupra Dicomes, cu scopul de a oferi o viziune completă și obiectivă asupra acestui subiect. Fără îndoială, Dicomes este un subiect fascinant despre care mulți oameni sunt curioși, iar acest articol încearcă să ofere o înțelegere mai profundă a acestuia.
| Dicomes | |
| Date personale | |
|---|---|
| Cetățenie |  Dacia  |
| Apartenență nobiliară | |
| Rege al dacilor | |
Modifică date / text  | |
Dicomes a fost un rege al geților (a doua jumătate a secolului I î.Hr.), a cărui stăpânire includea câmpia Munteniei, sud-estul Transilvaniei și sudul Moldovei și care a stăpânit după moartea lui Burebista.
S-a amestecat în luptele interne de la Roma, ajutându-l pe Marc Antoniu împotriva lui Octavianus (Plutarch; Antonius, 63.4). Dintre aliații lui Antonius, Rhoemetalces, regele Traciei și Deiotarus regele Paflagoniei, văzând că victoria îi aparține lui Octavianus, au trecut de partea acestuia.
Nu toți aliații acestuia s-au făcut, însă, vinovați de trădare. Printre cei care au luptat până la capăt se aflau și dacii lui Dicomes care, scrie Plutarch „îi făgăduise (lui Antoniu) că-l va ajuta cu armată numeroasă”.[1]
Luați prizonieri de Octavian, oștenii daci ai lui Dicomes sunt duși la Roma (31 î.Hr.) și puși să lupte în arenă, ca gladiatori, împotriva unor captivi suebi. (Cassius Dio :LI; 22).
Referințe
- ^ Plutarch, Plutarch's Lives, Antony, Chapter 63.4Plutarch, Plutarch's Lives, Antony, Bernadotte Perrin, Ed., London, 1920
Sursă
- Enciclopedia dacica Arhivat în , la Wayback Machine.
