Dicruridae

În articolul de astăzi, dorim să abordăm subiectul Dicruridae, un subiect care a avut un mare impact asupra societății de astăzi. Dicruridae este o problemă care afectează oameni de toate vârstele, genurile și culturile, așa că este important să o analizăm din perspective diferite. Pe parcursul acestui articol, vom explora originile lui Dicruridae, evoluția sa în timp și influența sa asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. În plus, vom examina posibile soluții sau abordări pentru a aborda această problemă în mod eficient. Sperăm că acest articol generează reflecție și dezbatere în rândul cititorilor noștri, precum și să ofere informații valoroase despre Dicruridae.

Dicruridae
Dicrurus caerulescens
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Aves
Ordin: Passeriformes
Subordin: Passeri
Suprafamilie: Corvoidea
Familie: Dicruridae
Vigors, 1825
Gen: Dicrurus
Vieillot, 1816
Specia tip
Corvus balicassius
Linnaeus, 1766
Modifică text Consultați documentația formatului

Dicruridele (Dicruridae) sunt o familie de păsări paseriforme, care trăiesc în Africa, sudul Asiei și Australasia. Aceasta conține 28 de specii într-un singur gen, Dicrurus.[1]

Taxonomie

Genul Dicrurus a fost introdus de ornitologul francez Louis Pierre Vieillot pentru dicruide în 1816.[2] Specia tip a fost ulterior desemnată ca Dicrurus balicassius de zoologul englez George Robert Gray în 1841.[3][4] Numele genului combină cuvintele grecești antice dikros „bifurcat” și oura „coadă”.[5]

Această familie include în prezent doar genul Dicrurus, deși Christidis și Boles (2007) au extins familia pentru a include subfamiliile Rhipidurinae, Monarchinae și Grallininae.[6]

Familia a fost tratată anterior ca având două genuri, Chaetorhynchus și Dicrurus. Genul Chaetorhynchus conține o singură specie, C. papuensis, endemică în Noua Guinee. Pe baza diferențelor morfologice și genetice, această specie este în prezent plasată alături de Rhipiduridae.[7]

Specii

Genul Dicrurus conține 28 de specii:[1]

Galerie

Note

  1. ^ a b Gill, Frank; Donsker, David, ed. (). „Orioles, drongos, fantails”. World Bird List Version 8.1. International Ornithologists' Union. Accesat în . 
  2. ^ Vieillot, Louis Pierre (). Analyse d'Une Nouvelle Ornithologie Élémentaire (în franceză). Paris: Deterville/self. p. 41. 
  3. ^ Gray (). A List of the Genera of Birds : with their Synonyma and an Indication of the Typical Species of Each Genus (ed. 2nd). London: R. and J.E. Taylor. p. 47. 
  4. ^ Mayr, Ernst; Greenway, James C. Jr, ed. (). Check-list of birds of the world. 15. Cambridge, Massachusetts: Museum of Comparative Zoology. p. 138. 
  5. ^ Jobling, J.A. (). del Hoyo, J.; Elliott, A.; Sargatal, J.; Christie, D.A.; de Juana, E., ed. „Key to Scientific Names in Ornithology”. Handbook of the Birds of the World Alive. Lynx Edicions. Accesat în . 
  6. ^ Christidis, Les; Walter Boles (2008) Systematics and Taxonomy of Australian Birds. Csiro Publishing, Australia. p. 174
  7. ^ Irested, Martin; Fuchs, J; Jønsson, KA; Ohlson, JI; Pasquet, E; Ericson, Per G.P. (). „The systematic affinity of the enigmatic Lamprolia victoriae (Aves: Passeriformes)—An example of avian dispersal between New Guinea and Fiji over Miocene intermittent land bridges?” (PDF). Molecular Phylogenetics and Evolution. 48 (3): 1218–1222. doi:10.1016/j.ympev.2008.05.038. PMID 18620871. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .