Dimitrie Maimarolu

În acest articol, ne vom adânci în lumea captivantă a lui Dimitrie Maimarolu, explorând numeroasele sale fațete și impactul său asupra diferitelor domenii ale vieții de zi cu zi. Dimitrie Maimarolu este un subiect care a stârnit interesul experților și fanilor deopotrivă, datorită relevanței sale în societatea actuală. În acest sens, vom examina originea, evoluția, provocările și oportunitățile sale și modul în care a modelat modul în care trăim, lucrăm și relaționăm. Indiferent dacă ești un expert în acest subiect sau dacă abia începi să-i descoperi minunile, acest articol promite să-ți ofere o perspectivă informativă și îmbogățitoare asupra Dimitrie Maimarolu. Pregătește-te să pornești într-o călătorie fascinantă de descoperire!

Dimitrie Maimarolu
Date personale
Născut	1859[1] București, Țara Românească
Decedat	1926 (67 de ani)[1]
Cetățenie	România
Ocupație	arhitect
Limbi vorbite	limba română
Modifică date / text

Dimitrie Maimarolu (n. 1859, București, Țara Românească – d. 1926) a fost un arhitect român, a folosit în proiectele sale caracteristicile școlii academice franceze.

Operă

Printre construcțiile proiectate de acesta se numără:

• Palatul Camerei Deputaților (azi Palatul Patriarhiei),
• Palatul Cercului Militar Național,
• Biserica Sfântul Silvestru (reconstruire și mărire, între 1904-1907) ^[2],
• Prefectura Județului Argeș (construită în 1899, din 1970, a devenit sediul Muzeului Județean de Istorie și Știintele Naturii),
• Catedrala Armeană (Biserica Armenească) din București^[3],
• Hotel Concordia^[3],
• Casa Vorvorenilor din Craiova (actualul sediu al Mitropoliei Olteniei) ^[4],
• Biserica Sf. Haralambie din Turnu Măgurele (1905).

În 1 martie 2005, în interiorul Palatului Cercului Militar Național, a fost dezvelit bustul arhitectului.

Note

1. ^ ^{a b} Dimitrie Maimarolu, Répertoire des artistes et personnalités du musée d'Orsay, accesat în 9 octombrie 2017 
2. ^ Pagina Biserica Sfântul Silvestru pe situl CreștinOrtodox.ro. Pagină accesată la 29 septembrie 2013.
3. ^ ^{a b} Edvard JEAMGOCIAN, „Catedrala Armeană”, Ararat, Anul XVI nr. 20 (329), 16-31 octombrie 2005 Arhivat în 27 septembrie 2007, la Wayback Machine..
4. ^ Cristian Cocea, Ghidul României misterioase, Editura Paralela 45, 2005, ISBN: 978-973-69-7-5332, p. 82.

Acest articol biografic despre un arhitect român este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!