În lumea de astăzi, Dinastia Movilă a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg de indivizi. Fie datorită impactului său asupra societății, a relevanței în domeniul academic, a influenței în lumea muncii sau a importanței sale în viața de zi cu zi, Dinastia Movilă s-a poziționat ca un subiect central în conversațiile și dezbaterile actuale. De la origini și până la evoluția sa de-a lungul timpului, Dinastia Movilă a atras atenția experților și începătorilor deopotrivă, generând un interes din ce în ce mai mare pentru o mai bună înțelegere a implicațiilor și a rolului său în lumea de astăzi. În acest articol, vom explora diferitele aspecte ale Dinastia Movilă, importanța și impactul său în diferite domenii, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare asupra acestui subiect.
Dinastia Movileștilor | ||
![]() Blazonul familiei Movilă | ||
Țară | Principatul Moldovei![]() Țara Românească ![]() | |
Titluri | Domn | |
Întemeietor | Purice Movilă[1] | |
Ultimul monarh | Miron Barnovschi (Principatul Moldovei) | |
Înființare | în timpul domniei lui Ștefan cel Mare (1457 - 2 iulie 1504) | |
Etnicitate | românească | |
Modifică text ![]() |
Familia Movilă, sau Moghilă (în poloneză Mohyła), a fost o familie de boieri din Principatul Moldovei, care a avut numeroase legături de rudenie cu familia Mușatinilor.
«Ștefan-vodă cel Bun, când s-au bătut cu Hroit ungurul, precum dzicǔ unii la Cașen, iar letopisățul scrie că s-au bătut la Șcheie pe Siretiu, au fost cadzut calul cu Ștefan-vodă în războiu. Iară un Purice aprodul i-au dat calul lui. Și nu putè în grabă încăleca Ștefan-vodă, fiind om micǔ. Și au dzis Purice aprodul: „Doamne, eu mă voi face o moviliță, și vino de te sui pe mine și încalecă“. Și s-au suit pe dânsul Ștefan-vodă și au încălecat pre cal. Și atunce au dzis Ștefan-vodă: „Sărace Purece, de-oi scăpa eu și tu, atunci ți-i schimba numeli din Purice Movilă“. Și au dat Dumnedzeu și au scăpat amândoi. Și l-au și făcut boier, armaș mare, pre Purece. Și dintru acel Pureci aprodul s-au tras neamul Movileștilor, de au agiunsu de au fost și domni dintru acel neam. Dar și aprodzii atunce nu era din oameni proști, cum sunt acum, ce era tot ficiori de boieri. Și portul lor: era îmbrăcați cu șarvanele, cu cabanițe. Așè trebuie și acum să să afle slugi, să slujească stăpânului, și stăpânul să miluiască pre slugă așè.»- „Letopisețul Țării Moldovei” de Ion Neculce, capitolul „O samă de cuvinte”, legenda a V-a.[2]
În Moldova:
În Țara Românească: