În lumea de astăzi, Dioscoride este un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg al societății. Atât la nivel personal, cât și profesional, Dioscoride stârnește o mare curiozitate și provoacă dezbateri și reflecții continue. De la origine până la impactul de astăzi, Dioscoride a evoluat și a dobândit noi dimensiuni care invită la studii și analize suplimentare. De aceea, în acest articol ne propunem să explorăm diferitele fațete ale Dioscoride, analizând impactul său în diferite contexte, influența sa asupra luării deciziilor și relevanța sa în sfera globală.
Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
Dioscoride | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 40 d.Hr. ![]() Anazarbus(d), Adana, Turcia ![]() |
Decedat | 90 d.Hr. (50 de ani) ![]() |
Ocupație | medic botanist farmacist farmacolog ![]() |
Limbi vorbite | limba greacă veche ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Dioscoride (nume complet Pedanius Dioscurides Anazarbeus (Greacă Πεδάνιος Διοσκουρίδης Ἀναζαρβεύς), n. 40 d.Hr., Anazarbus(d), Adana, Turcia – d. 90 d.Hr.) a fost un medic, farmacolog și botanist grec, care a trăit la Roma în timpul împăratului Nero. Întrucât era chirurg în armata împăratului, a avut numeroase ocazii de a călători de-a lungul și de-a latul Imperiului Roman și de a aduna informații despre substanțe ce pot fi folosite în medicină.
Dioscoride a scris o carte în cinci volume, De Materia Medica, precursoare al tuturor farmacopeilor moderne și unul dintre cele mai însemnate atlase botanice din istorie. Importanța acestei cărți mai constă și în înregistrarea unei serii de nume de plante în alte limbi decât greaca antică și latina; astfel în paginile sale se află și menționarea unor denumiri de plante medicinale în limba dacă.