Tema Ecaterina Dunăreanu-Vulpe este una care a captat atenția oamenilor de știință, cercetătorilor și entuziaștilor deopotrivă. Impactul său a fost resimțit în diverse domenii, de la știință și tehnologie la politică și cultura populară. De-a lungul anilor, a devenit un subiect de dezbatere și discuție, generând opinii contradictorii și teorii controversate. În acest articol, vom arunca o privire profundă asupra Ecaterina Dunăreanu-Vulpe și vom explora implicațiile sale în lumea de astăzi. De la origini și până la impactul actual, ne vom adânci în lumea fascinantă a lui Ecaterina Dunăreanu-Vulpe și vom descoperi cum ne-a modelat percepția și înțelegerea lumii din jurul nostru.
Ecaterina Dunăreanu-Vulpe | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Ecaterina Dunăreanu ![]() |
Născută | [1] ![]() Constanța, România[1] ![]() |
Decedată | (93 de ani)[1] ![]() București, România[1] ![]() |
Căsătorită cu | Radu Vulpe ![]() |
Copii | Alexandru Vulpe ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | arheologă ![]() |
Limbi vorbite | limba română ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Ecaterina Dunăreanu-Vulpe (n. , Constanța, România – d. , București, România) a fost un arheolog român.
A făcut studiile secundare la Constanța și pe cele superioare la București. A fost membră a Școlii Române din Roma în perioada 1924-1926, devenind apoi doctor în litere. În perioada anilor 1928-1929 a devenit membră a Școlii Române de la Paris, apoi asistentă și ulterior conservatoare la Muzeul Național de Antichități din București. A predat istoria artei la Academia de Belle Arte din Iași și a devenit șefă de sector la Institutul de arheologie București. Ca arheolog s-a ocupat de epoca geto-dacă având contribuții semnificative la complexul neolitic de la Izvoare și siturile de la Tinosu, Poiana și Popești.[2][3]