Eclipsa de Soare din 29 mai 1919

Eclipsa de Soare din 29 mai 1919 este un subiect care a generat un mare interes și dezbatere în ultima vreme. Relevanța sa afectează diverse domenii ale vieții de zi cu zi, de la politică la cultura populară, inclusiv tehnologia și știința. Pe măsură ce trece timpul, Eclipsa de Soare din 29 mai 1919 a devenit un punct central de discuție și analiză, cu perspective și abordări diferite care ne invită să reflectăm asupra importanței și a posibilelor consecințe. În acest articol, vom explora unele dintre cele mai relevante dimensiuni ale Eclipsa de Soare din 29 mai 1919, precum și influența sa asupra societății actuale.

Harta eclipsei generale

Eclipsa de Soare din 29 mai 1919 a fost totală.

S-a produs în urmă cu &&&&&&&&&&&&&105.&&&&&0105 ani, &&&&&&&&&&&&&316.&&&&&0316 zile

Parcursul eclipsei

Eclipsa de Soare din 29 mai 1919 reconstituită după clișeele lui Eddington.

Cu o durată maximă de 6 minute și 51 de secunde, eclipsa a fost cea mai lungă eclipsă totală de Soare de la eclipsa de Soare din 27 mai 1416. O eclipsă totală mai lungă a fost cea din 8 iunie 1937.

Eclipsa totală din 29 mai 1919 a fost vizibilă de pe un coridor care a traversat centrul Braziliei, Atlanticul, Africa Centrală și Africa de Est.

Eclipsa a fost vizibilă parțial dintr-o bună parte a Americii de Sud și a Africii.

„Eclipsa Relativității Generale”

Instrumente utilizate de Eddington în timpul eclipsei.

Eclipsa a fost fotografiată, în timpul unei experiențe deosebite, de către expediția organizată de Arthur Eddington în insula Principe.

Experiența viza măsurarea poziției stelelor situate în apropierea Soarelui cu scopul de a verifica dacă exista, cu adevărat, un efect de lentilă gravitațională, așa cum se prezisese de relativitatea generală a lui Albert Einstein. De atunci, acest fenomen astronomic este denumit „Eclipsa lui Einstein” sau „Eclipsa Relativității Generale”.[1]

Experiența, estimată ca doveditoare, în pofida unei mari incertitudini asupra măsurătorilor (doar Eddington măsurase o deviere, a unei valori care este cu mult diferită de aceea obținută prin calcul), este considerată drept un experimentum crucis al relativității generale. Experimente posterioare, efectuate într-un mod mai precis, au dat rezultate mai conforme cu teoria.

Vezi și

Note

  1. ^ Dyson, Eddington & Davidson 1920, p. 332.

Bibliografie

  • Dyson, F. W.; Eddington, A. S.; Davidson, C. (). „A Determination of the Deflection of Light by the Sun's Gravitational Field, from Observations Made at the Total Eclipse of 29 mai 1919”. pp. 291–333.  Parametru necunoscut |periodic= ignorat (ajutor); Parametru necunoscut |url texte= ignorat (ajutor);

Legături externe