În lumea de astăzi, Eifelmaare a devenit un subiect de mare interes și dezbatere. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Eifelmaare a dobândit un rol cheie în societatea contemporană. Fie în politică, economie, cultură sau în orice alt domeniu, Eifelmaare a lăsat o amprentă adâncă în viața noastră. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Eifelmaare și impactul său asupra lumii de astăzi, analizând relevanța și influența sa în diferite domenii. De la origine până la evoluția sa actuală, vom analiza în profunzime Eifelmaare și rolul său în societatea noastră.
Eifelmaare | |
![]() | |
Poziția | Meerfeld![]() |
---|---|
Coordonate | 50°10′42″N 6°51′39″E / 50.178362°N 6.860817°E |
Suprafață | 1.201 ha ![]() |
Înființare | ![]() |
Cod Natura 2000 | DE5807302 ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Eifelmaare este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI) din Germania întinsă pe o suprafață de 1.200 ha, integral pe uscat.
Centrul sitului Eifelmaare este situat la coordonatele 50°10′09″N 6°52′05″E / 50.1692°N 6.8681°E.
Situl Eifelmaare a fost declarat sit de importanță comunitară în mai 2004 pentru a proteja 46 de specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în octombrie 2005[1].[2][3]
Situată în ecoregiunea continentală, aria protejată conține 16 habitate naturale: Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetație de Littorelletea uniflorae și/sau de Isoëto-Nanojuncetea, Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Lacuri și iazuri distrofice naturale, Cursuri de apă de la nivel de câmpie la nivel montan, cu vegetație Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion, Formațiuni ierboase bogate în specii de Nardus, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și în zone submontane, în Europa continentală), Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Fânețe montane, Mlaștini oligotrofe degradate, capabile încă de regenerare naturală, Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare, Roci stâncoase cu vegetație pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii, Păduri de fag Luzulo-Fagetum, Păduri de fag Asperulo-Fagetum, Păduri de stejar și carpen Galio-Carpinetum, Păduri pe pante, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae).[3]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[2]
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 24 de specii de plante, 3 specii de amfibieni, 1 specie de mamifere, 13 specii de nevertebrate, 1 specie de reptile.[2]