În acest articol vom explora în profunzime subiectul Einertsberg, Schondraberg und angrenzende Wälder, un subiect de mare relevanță astăzi. Einertsberg, Schondraberg und angrenzende Wälder este un concept care a stârnit un mare interes și dezbatere în diverse domenii, generând opinii conflictuale și perspective divergente. În acest sens, este crucial să analizăm în detaliu toate aspectele legate de Einertsberg, Schondraberg und angrenzende Wälder, pentru a înțelege adevărata sa amploare și impact. Pe parcursul acestui articol, vom aborda diferite abordări, cercetări și puncte de vedere care vor permite cititorului să obțină o viziune cuprinzătoare asupra Einertsberg, Schondraberg und angrenzende Wälder. Mai mult, vom examina evoluția sa în timp, precum și influența sa în diverse contexte și situații. Prezentând date, analize și reflecții, ne propunem să oferim o perspectivă completă și actualizată asupra Einertsberg, Schondraberg und angrenzende Wälder, pentru a contribui la dezbatere și a crește cunoștințele în jurul acestui subiect foarte relevant.
Einertsberg, Schondraberg und angrenzende Wälder | |
Poziția | ![]() ![]() |
---|---|
Coordonate | 50°10′23″N 9°42′10″E / 50.17319°N 9.70282°E |
Suprafață | 2.393,24 ha ![]() |
Înființare | ![]() |
Cod Natura 2000 | DE5824371 ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Einertsberg, Schondraberg und angrenzende Wälder este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI) din Germania întinsă pe o suprafață de 2.393,24 ha, integral pe uscat.
Centrul sitului Einertsberg, Schondraberg und angrenzende Wälder este situat la coordonatele 50°10′46″N 9°41′24″E / 50.1794°N 9.69°E.
Situl Einertsberg, Schondraberg und angrenzende Wälder a fost declarat sit de importanță comunitară în noiembrie 2004 pentru a proteja 3 specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în aprilie 2016[1].[2][3]
Situată în ecoregiunea continentală, aria protejată conține 5 habitate naturale: Păduri de fag Luzulo-Fagetum, Păduri de stejar sau de stejar și carpen sub-atlantice și medio-europene de Carpinion betuli, Păduri de stejar și carpen Galio-Carpinetum, Păduri pe pante, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae).[3]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[2]