În zilele noastre, Elbe mit Hohem Elbufer von Tesperhude bis Lauenburg mit angr. Fl. este un subiect care a captat atenția multor oameni din întreaga lume. De la origine până la impactul său asupra societății actuale, Elbe mit Hohem Elbufer von Tesperhude bis Lauenburg mit angr. Fl. a jucat un rol important în viața oamenilor. În acest articol, vom explora în detaliu diferitele aspecte și perspective legate de Elbe mit Hohem Elbufer von Tesperhude bis Lauenburg mit angr. Fl., analizând efectele acestuia în diverse domenii. De la influența sa asupra culturii populare până la relevanța sa în istoria trecută, prezentă și viitoare, ne vom scufunda într-o analiză detaliată a Elbe mit Hohem Elbufer von Tesperhude bis Lauenburg mit angr. Fl. și a rolului său în lumea de astăzi. Cu o privire critică și reflexivă, vom examina diferitele implicații și consecințe ale Elbe mit Hohem Elbufer von Tesperhude bis Lauenburg mit angr. Fl., încercând să înțelegem mai bine impactul său asupra societății actuale și în viitor.
Elbe mit Hohem Elbufer von Tesperhude bis Lauenburg mit angr. Fl. | |
![]() | |
Poziția | Geesthacht![]() |
---|---|
Coordonate | 53°23′04″N 10°30′49″E / 53.384358°N 10.513744°E |
Suprafață | 734 ha ![]() |
Înființare | ![]() |
Cod Natura 2000 | DE2628392 ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Elbe mit Hohem Elbufer von Tesperhude bis Lauenburg mit angr. Fl. este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI) din Germania întinsă pe o suprafață de 732 ha, integral pe uscat.
Centrul sitului Elbe mit Hohem Elbufer von Tesperhude bis Lauenburg mit angr. Fl. este situat la coordonatele 53°22′37″N 10°30′26″E / 53.3769°N 10.5072°E.
Situl Elbe mit Hohem Elbufer von Tesperhude bis Lauenburg mit angr. Fl. a fost declarat sit de importanță comunitară în septembrie 2004 pentru a proteja 7 specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în ianuarie 2010[1].[2][3]
Situată în ecoregiunea continentală, aria protejată conține 10 habitate naturale: Vegetație psamofilă uscată cu pășuni deschise de Corynephorus și Agrostis, Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p., Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Pajiști aluvionare inundabile, de Cnidion dubii, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Păduri de fag Luzulo-Fagetum, Păduri de fag Asperulo-Fagetum, Păduri pe pante, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion, Păduri acidofile de stejar bătrân cu Quercus robur pe câmpii nisipoase, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae).[3]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[2]
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 1 specie de amfibieni, 6 specii de mamifere, 1 specie de reptile.[2]