Embioptere

Articolul lui Embioptere va explora într-o manieră detaliată și informativă despre.... Acest subiect este de mare relevanță astăzi și impactul său poate fi simțit în diferite aspecte ale vieții de zi cu zi. Pe parcursul articolului vor fi analizate diferite perspective și opinii ale experților în domeniu, cu scopul de a oferi cititorului o viziune cuprinzătoare și actualizată asupra acestui subiect. De asemenea, vor fi examinate studii de caz și exemple concrete care vor ilustra importanța și amploarea Embioptere în societatea actuală. Acest articol își propune să ofere o viziune profundă și completă despre Embioptere, cu scopul de a informa și genera reflecție în cititor.

Embioptera
Fosilă: Jurasic - Holocen
Embia major
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Arthropoda
Clasă: Insecta
Subclasă: Pterygota
Infraclasă: Neoptera
Ordin: Embioptera
Lameere, 1900
Familii
Modifică text Consultați documentația formatului

Embiopterele (Embioptera), cu denumiri mai vechi de Embiodea, Embidina, Embiidina este un ordin de insecte mici, de 1,5-2 mm lungime (unele până la 20 mm), asemănătoare la înfățișare cu termitele, cu corpul subțire și alungit, puțin turtit și cu colorit brun-închis. Majoritatea speciilor sunt nearipate (aptere), la altele numai masculii au aripi. Aripile, când există, sunt homonome, cu nervația redusă, cele anterioare puțin mai scurte. Capul este prognat, mare, oval, cu clipeu mare și antene moniliforme de lungime medie. Toracele este heteronom, cu protoracele mai mic, mezotoracele fiind segmentul cel mai mare. Picioarele heteronome, tarsele din trei articole. Pe tarsul primei perechi de picioare se află o glandă sericigenă, cu care-și țes culcușul pe pământ. Abdomenul este alcătuit din 10 segmente, ultimul înzestrat cu o pereche de cerci scurți biarticulați, asimetrici la masculi.[1][2]

Se hrănesc cu resturi vegetale și cu detritus. Masculii nu se hrănesc. Femela stă, de regulă, în cuibul țesut cu fire de mătase, în pământ, pe sub pietre, sub trunchiuri, sub scoarță sau își fac cuiburi în mușuroaie de termite. S-au descris până în prezent circa 360 de specii care trăiesc în țările tropicale, ajungând până în sudui Europei, în ținuturile mediteraneene. Nu au fost găsite în România.[1]

Note

  1. ^ a b Mihail A. Ionescu, Matilda Lăcătușu. Entomologie. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1971
  2. ^ Radu V. Gh. Zoologia nevertebratelor. Vol. II. Editura didactică și pedagogică. București 1972