Acest articol urmărește să abordeze diferite aspecte legate de Emil Brunner, cu scopul de a oferi cititorului o viziune holistică asupra acestui subiect. În acest sens, va fi analizată importanța lui Emil Brunner în diverse sfere, precum și implicațiile sale în societatea actuală. Vor fi explorate diferite perspective și abordări pentru a înțelege pe deplin relevanța lui Emil Brunner, precum și impactul său asupra lumii contemporane. Prin acest articol, scopul este de a oferi o imagine de ansamblu completă care să permită cititorului să reflecteze și să își formeze o opinie informată despre Emil Brunner.
Emil Brunner | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [2][3][4][5][6] ![]() Winterthur, cantonul Zürich, Elveția[7][8] ![]() |
Decedat | (76 de ani)[2][9][3][6][10] ![]() Zürich, cantonul Zürich, Elveția[7][11] ![]() |
Înmormântat | Friedhof Rehalp ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Religie | calvinism ![]() |
Ocupație | teolog cadru didactic universitar ![]() |
Limbi vorbite | limba germană[3] ![]() |
Activitate | |
Alma mater | Union Theological Seminary ![]() |
Organizație | International Christian University Universitatea din Zürich ![]() |
Premii | Ordinul de Merit al Republicii Federale Germania în grad de mare cruce Ehrendoktor der Westfälischen Wilhelms-Universität Münster honorary doctor of the University of Edinburgh honorary doctorate from Princeton University doctorat honoris causa de l'université de Paris ()[1] ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Emil Brunner (n. , Winterthur, cantonul Zürich, Elveția – d. , Zürich, cantonul Zürich, Elveția) a fost un teolog elvețian extrem de influent, asociat, alături de Karl Barth, mișcării neo-ortodoxismului sau teologiei dialectice.
Brunner a respins portretizarea liberală a lui Isus Cristos ca un om deosebit de respectabil. În schimb, Brunner a susținut că Isus a fost Dumnezeu întrupat și central mântuirii. Brunner a încercat, de asemenea, să găsească o poziție de mijloc în disputa dintre arminieni și calviniști, afirmând că Cristos stă între suveranitatea lui Dumnezeu față de omenire și acceptarea liberă de către om a darului mântuirii făcut de Dumnezeu. Deși Brunner a reaccentuat centralitatea lui Cristos, teologii conservatori au fost deseori ezitanți în a accepta celelalte învățături ale sale, cum ar fi respingerea anumitor elemente „miraculoase” din Scriptură sau punerea sub semnul întrebării a utilității despre inspirația Scripturilor.
|title=
(ajutor)