Estoril Open (tenis)
În acest articol vom explora toate fațetele lui Estoril Open (tenis), de la origini până la impactul său astăzi. Estoril Open (tenis) este un subiect care a captat atenția și interesul multor oameni de-a lungul anilor, iar relevanța sa continuă să fie evidentă în diferite domenii. Pe parcursul următoarelor rânduri, vom examina cu atenție cele mai importante aspecte ale Estoril Open (tenis), evoluția sa în timp și prezența sa în societatea actuală. În plus, vom analiza influența acesteia în diverse domenii, oferind o viziune completă și detaliată a Estoril Open (tenis) care va permite cititorului să înțeleagă mai bine importanța și sensul acesteia în lumea modernă.
| Estoril Open | |
|---|---|
 | |
| Informații despre turneu | |
| Fondat | 2015 |
| Ediții | 9 (2024) |
| Oraș gazdă | Cascais Portugalia |
| Loc | Clube de Ténis do Estoril |
| Categorie | ATP Tour 250 |
| Suprafață | Zgură / în aer liber |
| Participanți | 28S / 16Q / 16D |
| Premii bani | 579.320 € (2024) |
| Website | Official website |
| Campioni actuali (2023) | |
| Simplu |  Casper Ruud |
| Dublu |  Sander Gille Joran Vliegen |
Estoril Open este un turneu de tenis ATP care se desfășoară pe terenuri cu zgură, în aer liber, pe Riviera portugheză. Evenimentul are loc la complexul sportiv Clube de Ténis do Estoril din Cascais. Turneul a fost creat în 2015 pentru a înlocui istoricul Portugal Open, care a fost anulat din cauza lipsei de sponsorizări. Turneul a fost creat de fostul tenismen olandez Benno van Veggel și de agentul portughez de fotbal Jorge Mendes.[1][2][3][4]
Rezultate
Simplu
| An | Campion | Finalist | Scor |
|---|---|---|---|
| 2015 |  Richard Gasquet
|
 Nick Kyrgios
|
6–3, 6–2 |
| 2016 |  Nicolás Almagro
|
Pablo Carreño Busta
|
6–7(6–8), 7–6(7–5), 6–3 |
| 2017 | Pablo Carreño Busta
|
 Gilles Müller
|
6–2, 7–6(7–5) |
| 2018 |  João Sousa
|
 Frances Tiafoe
|
6–4, 6–4 |
| 2019 |  Stefanos Tsitsipas
|
 Pablo Cuevas
|
6–3, 7–6(7–4) |
| 2020 | Anulat din cauza pandemiei de COVID-19 | ||
| 2021 | Albert Ramos Viñolas
|
 Cameron Norrie
|
4–6, 6–3, 7–6(7–3) |
| 2022 |  Sebastián Báez
|
Frances Tiafoe
|
6–3, 6–2 |
| 2023 | Casper Ruud
|
 Miomir Kecmanovic
|
6–2, 7–6(7–3) |
Dublu
| An | Campion | Finalist | Scor |
|---|---|---|---|
| 2015 |  Treat Huey Scott Lipsky (4)
|
Marc López David Marrero
|
6–1, 6–4 |
| 2016 | Eric Butorac (3) Scott Lipsky (5)
|
 Łukasz Kubot Marcin Matkowski
|
6–4, 3–6, |
| 2017 | Ryan Harrison Michael Venus
|
David Marrero Tommy Robredo
|
7–5, 6–2 |
| 2018 | Kyle Edmund Cameron Norrie
|
 Wesley Koolhof Artem Sitak
|
6–4, 6–2 |
| 2019 | Jérémy Chardy Fabrice Martin
|
Luke Bambridge Jonny O'Mara
|
7–5, 7–6(7–3) |
| 2020 | Anulat din cauza pandemiei de COVID-19 | ||
| 2021 |  Hugo Nys Tim Pütz
|
Luke Bambridge Dominic Inglot
|
7–5, 3–6, |
| 2022 | Nuno Borges Francisco Cabral
|
Máximo González André Göransson
|
6–2, 6–3 |
| 2023 | Sander Gille Joran Vliegen
|
Nikola Cacic Miomir Kecmanovic
|
6–3, 6–4 |
Note
- ^ SAPO. „Portugal Open passa a chamar-se Millennium Estoril Open”. SAPO Desporto.
- ^ „DIRETO: Apresentação oficial do Millennium Estoril Open”. .
- ^ „Archived copy”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ SAPO. „Ténis: Jorge Mendes garante Portugal Open em 2015”. SAPO Desporto.