În lumea de astăzi, Evrei sefarzi a devenit un subiect de mare relevanță și interes. Fie datorită impactului său asupra societății, influenței asupra culturii populare sau importanței sale în domeniul profesional, Evrei sefarzi este un subiect care continuă să genereze dezbateri și controverse. De-a lungul istoriei, Evrei sefarzi a fost subiect de studiu și cercetare, iar impactul său în diferite domenii nu a trecut neobservat. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Evrei sefarzi, de la originea și evoluția sa până la relevanța sa astăzi. În plus, vom discuta despre importanța înțelegerii temeinice a Evrei sefarzi și a impactului său asupra vieților noastre.
Evreii sefarzi יהדות ספרד (Yahadut Sfarad) | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
![]() primul rând: Maimonides • Claude Cohen-Tannoudji • Jacques Derrida | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Populație totală | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
1.500.000 - 2.000.000 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Regiuni cu populație semnificativă | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Limbi vorbite | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
ebraică, ladino, iudeo-portugheză, iudeo-catalană, shuadit | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Religii | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Iudaism |
Sefarzii sunt evreii de rit spaniol ce au emigrat la sfârșitul secolului al XV-lea din Spania și Portugalia în nordul Africii, în Italia, în Orientul Apropiat, în peninsula Balcanică și în sudul României actuale, ulterior în Anglia, Olanda și America. Actul care a dus la expulzarea evreilor din Peninsula Iberică a fost Decretul de la Alhambra din 1492.
Au vorbit vreme de sute de ani limba ladino sau iudeo-spaniola, bazată pe limba castiliană veche.
Recunoașterea oficială a obștei evreilor sefarzi în Țara Românească a avut loc în 1730 prin întărirea dată de domnitorul muntean Nicolae Mavrocordat către sfetnicii săi Daniel Fonseca și Menteș Bally.[1] Din 1865 există Cimitirul evreiesc Sefard din București.