Ex-officio

În acest articol vom aborda tema Ex-officio din diferite perspective, analizând impactul acesteia asupra societății actuale. Vom explora diferitele opinii și argumente care gravitează în jurul Ex-officio, căutând să aruncăm lumină asupra relevanței și implicațiilor sale în viața noastră de zi cu zi. De la origini până la evoluție, ne vom scufunda în Ex-officio pentru a înțelege mai bine influența sa asupra lumii moderne. Printr-o abordare critică și reflexivă, vom căuta să dezvăluim diferitele aspecte care fac din Ex-officio un subiect de interes și actualitate, invitând cititorii noștri să reflecteze și să-și formeze o opinie informată asupra subiectului.

Termenul ex-officio este o expresie latină provenită din Dreptul roman și care înseamnă literalmente „din oficiu, în mod automat”, iar sensul intenționat este „datorită oficiului (postului) deținut”.[1] De exemplu, Președintele Franței este ex officio Co-Principe al Andorrei⁠(en).

Un membru ex-officio este un membru al unui corp (adunare, comisie, consiliu etc.), care face parte din acesta, în virtutea deținerii altei funcții. Un avocat ex officio este un apărător „din oficiu”.

În Universitatea București, șeful catedrei care își încheie mandatul este membru ex officio al biroului nou ales al catedrei, în condițiile respectării principiilor generale de eligibilitate în organismele de conducere.[2]

Note

  1. ^ comunicatedepresa.ro, accesat pe 21 iunie 2015
  2. ^ „Metodologia alegerilor conducerilor academice”. Arhivat din original la . Accesat în .