Ex libris
În acest articol, vom explora importanța lui Ex libris în societatea actuală. De la relevanța sa în istorie până la impactul său asupra lumii moderne, Ex libris a fost un subiect de interes constant pentru academicieni, experți și oamenii obișnuiți deopotrivă. Printr-o analiză detaliată și exhaustivă, vom examina diferitele fațete ale Ex libris și influența acesteia asupra diferitelor aspecte ale societății, culturii și vieții de zi cu zi. În plus, vom aborda controversele și dezbaterile care au înconjurat Ex libris, precum și evoluția sa în timp. Acest articol își propune să ofere o viziune completă și echilibrată a Ex libris, pentru a-i aprofunda înțelegerea și aprecierea în contextul actual.
Ex libris (în latină: între cărți) este un însemn de apartenență a unei cărți la o anume bibliotecă, particulară sau publică. Formularea „ex libris“ urmată de numele proprietarului are înțelesul „(această carte face parte) dintre cărțile (lui …).
Ex libris pot fi scrise de mână sau aplicate ca diferite tipuri de etichete.[1] Adesea acestea sunt imagini care denotă numele colecționarului sau al bibliofilului. Graficienii și pictorii au transformat aceste însemne în adevărate opere de artă. Se organizează expoziții și concursuri de ex librisuri.
În trecut, ex libris era aproape exclusiv folosit numai de către elite, astăzi fiind însă mult mai larg răspândit, putând fi o ștampilă, un abțibild sau o bucată de hârtie care este ulterior lipită în carte. Se recomandă ca un ex libris să fie făcut din hârtie alcalină, cu conținut scăzut de lignină, și să fie atașat cu un adeziv stabil, reversibil, de preferat pastă de orez sau grâu, sau metilceluloză.[2]
Note
Bibliografie suplimentară
- Lidia Kulikovski, Valeriu Herța, Genoveva Scobioală, Creatori de ex-libris basarabeni: mic dicționar, : Biblioteca Municipală "B.P. Hasdeu", (2011)
- Ion Iliescu, Ex Libris – Emblemă a cărții, Editura Eurostampa, IDBN 973-687-237-8
