Astăzi, Explozia de la Mihăilești este un subiect de mare interes și relevanță în societate. Fie datorită impactului său asupra vieții de zi cu zi a oamenilor, relevanței sale în mediul academic sau influenței sale asupra dezvoltării tehnologice, Explozia de la Mihăilești a reușit să capteze atenția experților și a fanilor deopotrivă. Pe măsură ce ne aprofundăm în acest articol, vom explora diferitele fațete ale Explozia de la Mihăilești, implicațiile sale în societatea actuală și potențialul său pentru viitor. De la origini până la evoluția sa contemporană, Explozia de la Mihăilești s-a dovedit a fi un subiect demn de analiză și reflecție, iar acest articol își propune să o examineze cu atenție pentru a înțelege importanța și relevanța sa astăzi.
Explozia de la Mihăilești este denumirea generică sub care este cunoscut unul din cele mai grave accidente produse pe șoselele din România.
Pe data de 24 mai 2004, la ora 5:50 în comuna Mihăilești, județul Buzău, pe DN2 (segment din drumul european E85), la 32 de kilometri sud de Buzău, a avut loc o explozie datorată accidentului unui camion care transporta 20 de tone de azotat de amoniu.
Bilanțul victimelor arată că au fost 18 morți (dintre care șapte pompieri, trei localnici și doi jurnaliști ai postului TV Antena 1) și 13 răniți grav.[1]
Un crater cu adâncime de 6,5 metri și un diametru de 21 metri[2] s-a format în jurul locului exploziei, iar bucăți de metal au fost aruncate pe o rază de 200 de metri afectând acoperișurile mai multor case din zonă.
Cei trei reprezentanți ai firmelor care au asigurat transportul și livrarea azotatului de amoniu, Ionel Ionuț Neagoe, administratorul Ney Transport SRL, Mihai Gună, patronul Mihtrans SRL și Ion Gherghe, fost director al combinatului Doljchim din Craiova au fost condamnați la câte patru ani de închisoare[3].