În lumea de astăzi, Feuchtgebiete um Selb und Großwendern ocupă un loc central în societate. Fie la nivel personal, profesional sau cultural, Feuchtgebiete um Selb und Großwendern are un impact semnificativ asupra vieții noastre. De-a lungul istoriei, Feuchtgebiete um Selb und Großwendern a fost subiect de studiu, dezbateri și controverse, ceea ce demonstrează relevanța sa în diferite domenii. În acest articol, vom explora rolul lui Feuchtgebiete um Selb und Großwendern și influența sa asupra diferitelor aspecte ale societății. De la impactul său asupra politicii până la implicarea sa în tehnologie, Feuchtgebiete um Selb und Großwendern joacă un rol crucial în modul în care interacționăm cu lumea din jurul nostru. În plus, vom examina modul în care Feuchtgebiete um Selb und Großwendern a evoluat de-a lungul timpului și cum continuă să fie un subiect de interes astăzi.
Feuchtgebiete um Selb und Großwendern | |
![]() | |
Poziția | ![]() ![]() |
---|---|
Coordonate | 50°08′44″N 12°03′32″E / 50.1456°N 12.059°E |
Suprafață | 196,68 ha ![]() |
Înființare | ![]() |
Cod Natura 2000 | DE5838372 ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Feuchtgebiete um Selb und Großwendern este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI) din Germania întinsă pe o suprafață de 196,68 ha, integral pe uscat.
Centrul sitului Feuchtgebiete um Selb und Großwendern este situat la coordonatele 50°09′09″N 12°10′19″E / 50.1525°N 12.1719°E.
Situl Feuchtgebiete um Selb und Großwendern a fost declarat sit de importanță comunitară în noiembrie 2004 pentru a proteja 2 specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în aprilie 2016[1].[2][3]
Situată în ecoregiunea continentală, aria protejată conține 10 habitate naturale: Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetație de Littorelletea uniflorae și/sau de Isoëto-Nanojuncetea, Lacuri și iazuri distrofice naturale, Formațiuni ierboase bogate în specii de Nardus, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și în zone submontane, în Europa continentală), Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Fânețe montane, Mlaștini oligotrofe degradate, capabile încă de regenerare naturală, Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare, Mlaștini împădurite, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae).[3]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate[2] de nevertebrate (2): fluturele auriu (Euphydryas aurinia), libelule (Leucorrhinia pectoralis).