În acest articol vom explora Fosta mănăstire Cașin și impactul său asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. Fosta mănăstire Cașin a fost multă vreme subiect de interes și dezbatere, iar influența sa se extinde în mai multe domenii, de la politică la cultura populară. Ne vom scufunda în diferitele aspecte care fac din Fosta mănăstire Cașin un subiect relevant și interesant și vom analiza modul în care a evoluat de-a lungul timpului. De la origine până la relevanța sa actuală, ne vom scufunda într-o analiză completă a Fosta mănăstire Cașin și a importanței sale în societatea noastră.
Fosta mănăstire Cașin | |
![]() | |
Poziționare | |
---|---|
Coordonate | 46°09′20″N 26°41′49″E / 46.15556°N 26.69695°E |
Localitate | sat Mănăstirea Cașin; comuna Mănăstirea Cașin |
Țara | ![]() |
Edificare | |
Data finalizării | 1656-1657 |
Clasificare | |
Cod LMI | BC-II-a-A-00856 |
Cod RAN | 23458.01 |
Modifică date / text ![]() |
Fosta mănăstire Cașin a fost ridicată în 1655 de voievodul Gheorghe Ștefan. Este asemeni bisericii Golia din Iași ca plan și dimensiuni, dar formele sunt simplificate. Clădirea era înconjurată de case domnești și de un zid de piatră cu turnuri ca de cetate, fiind concepută ca loc de apărare. Marele cutremur din 1802 a avariat-o grav; mănăstirea a fost reparată de egumenul grec Ierotei, iar între 1836-1839 de egumenul Isaaia din Constantinopol.
Distrusă din ordinul turcilor la 1717, apoi de cutremurul din 1802, mănăstirea a fost de mai multe ori refăcută. Biserica, sfințită în 1657, a fost restaurată în 1806, 1892, 1895-1907. După ce a ars în 1920 a fost reparată în 1926, 1959, 1980 și pictată în 1992.[1]
În prezent, biserica mănăstirii împreună cu alte construcții sunt clasate ca ansamblu de monumente istorice.[2] În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 23458.01.[3]
Ansamblul este format din șase monumente: