Freiherr
În acest articol, vom aprofunda în Freiherr și vom înțelege importanța sa în societatea actuală. Freiherr a fost un subiect de mare interes și dezbatere în ultima vreme și este esențial să înțelegem impactul său asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. De la influența sa asupra sănătății și bunăstării, până la rolul său în economie și politică, Freiherr joacă un rol crucial în modul în care trăim și interacționăm cu lumea din jurul nostru. Printr-o analiză detaliată, vom explora diferitele fațete ale Freiherr și vom examina modul în care a evoluat de-a lungul timpului, precum și posibilele sale implicații pentru viitor. Acest articol încearcă să facă lumină asupra Freiherr și să ofere o viziune mai largă asupra relevanței sale în societatea modernă.
Freiherr (din germană: „domn liber”; pl. Freiherren) este un rang nobiliar mic folosit în Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană, dar și în state germane de mai târziu precum Prusia, Bavaria, Württemberg ș.a. În Austro-Ungaria, Germania, țările nordice și țările baltice titlul de Freiherr era și este considerat un echivalent parțial al rangului de baron. Inițial, distincția de acei baroni era stabilită prin acordarea unui pământ alodial către Freiherr, în locul unei feude.
Terminologie. Titulaturi
Soția unui Freiherr se numește Freifrau (germ. „doamnă liberă”), iar fiica se numește Freiin (forma prescurtată pentru Freiherrin). În Germania fiii unui Freiherr păstrau titlul și puteau fi numiți „baroni”; tot așa, adresarea „baroneasă” (Baronin) către soție sau fiică nu era considerată greșită în anumite contexte.
O formă folosită în limbile scandinave este friherre (considerat în Suedia inferior lui greve – cf. germ. Graf, „conte” – și deasupra rangului de obetitlad adel). Echivalentul titlului friherre în limba finlandeză este vapaaherra.
În secolul al XX-lea
Titlul de Freiherr a fost abolit în Austria după încheierea Primului Război Mondial, mai precis în anul 1919. În Finlanda astfel de titluri nu s-au mai oferit începând cu anul 1917. Acest rang nobiliar se utilizează și astăzi în Germania și în Suedia.
Bibliografie
- Ribbe, Wolfgang și Henning, Eckart (1980). Taschenbuch für Familiengeschichtsforschung, Verlag Degener & Co., Neustadt an der Aisch, ISBN 3-7686-1024-1
