Fructele mâniei

În acest articol, vom explora în profunzime subiectul Fructele mâniei și impactul său asupra societății noastre contemporane. De la origini și până la relevanța sa astăzi, vom analiza modul în care Fructele mâniei ne-a modelat viața și a influențat diferite aspecte ale vieții noastre de zi cu zi. Printr-o abordare multidisciplinară, vom examina diferite perspective și studii relevante care ne vor permite să înțelegem cuprinzător importanța Fructele mâniei în lumea noastră modernă. De asemenea, vom examina posibile scenarii viitoare și potențiala evoluție a acestora, cu scopul de a oferi o viziune completă și actualizată asupra acestui subiect de relevanță globală.

Fructele mâniei
Informații generale
AutorJohn Steinbeck[1] Modificați la Wikidata
SubiectMarea Criză Economică în Statele Unite​
Genhistorical prose literature]
Ediția originală
Titlu original
The Grapes of Wrath
Limbalimba engleză Modificați la Wikidata
Țara primei apariții Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
Data primei apariții[2]
Ediția în limba română
TraducătorDumitru Mazilu
EditurăSocec
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Fructele mâniei (sau Fructele mîniei)[3][4] (în engleză The Grapes of Wrath) este un roman realist american scris de John Steinbeck și publicat în 1939 de Editura Viking.[5] A primit National Book Award[6] și Premiul Pulitzer pentru ficțiune[7] și a avut un rol proeminent în acordarea Premiului Nobel pentru literatură în 1962.[8] Este considerat unul din Marile Romane Americane.[9][10]

Are loc în timpul marii crize economice, romanul se concentrează asupra familiei Joad, o familie săracă de fermieri. Aceștia au ajuns să fie arendași acasă în Oklahoma din cauza secetei, a dificultăților economice, a schimbărilor din industria agricolă și a executărilor silite ale băncilor care îi obligă pe arendași să nu mai lucreze. Datorită situației lor aproape fără speranță și, în parte, pentru că sunt prinși în Dust Bowl, au plecat în California, împreună cu alte mii de „Okies” după locuri de muncă, pământ, demnitate și viitor.

Romanul este citit frecvent în clasele de literatură americană de la liceu și colegiu datorită contextului său istoric și a moștenirii sale de durată.[11][12] O celebră ecranizare produsă la Hollywood, cu Henry Fonda ca Tom Joad și Jane Darwell ca Ma Joad, în regia lui John Ford, a fost lansată în 1940.[13][14]

Note

  1. ^ Biblioteca Congresului Statelor Unite ale Americii, accesat în  
  2. ^ „Fructele mâniei”, Freebase Data Dumps​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ Cărți - Editura Polirom, www.polirom.ro, arhivat din original la , accesat în  
  4. ^ Baboi, Cosmin (). „Fructele mâniei – rodul genialității lui John Steinbeck”. 
  5. ^ „Grapes of Wrath, a classic for today?”. BBC News. . Accesat în . 
  6. ^ "1939 Book Awards Given by Critics: Elgin Groseclose's 'Ararat' is Picked as Work Which Failed to Get Due Recognition", The New York Times, February 14, 1940, page 25. ProQuest Historical Newspapers The New York Times (1851–2007).
  7. ^ "Novel" The Pulitzer Prizes. Retrieved 8 September 2016.
  8. ^ Osterling, Anders. „Nobel Prize in Literature 1962 – Presentation Speech”. Accesat în . 
  9. ^ Gioia, Dana. „The Grapes of Wrath Radio Show (interview with Richard Rodriguez) – Transcript”. The Big Read. The National Endowment for the Arts. Arhivat din original la . Accesat în . There hasn't been anything like this novel since it was written. And this is the great American novel that everyone keeps waiting for but it has been written now. 
  10. ^ Nixon, Rob. „The Grapes of Wrath”. This Month Spotlight. Turner Classic Movies. Arhivat din original la . Accesat în .  Nixon quotes John Springer, author of The Fondas (Citadel, 1973), a book about Henry Fonda and his role in film version of The Grapes of Wrath: "The Great American Novel made one of the few enduring Great American Motion Pictures."
  11. ^ „AP: English Literature”. CollegeBoard. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ „The Big Read | The Grapes of Wrath”. National Endowment for the Arts. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ „ENTERTAINMENT: Film Registry Picks First 25 Movies”. Los Angeles Times. Washington, D.C. . Accesat în . 
  14. ^ „Complete National Film Registry Listing | Film Registry | National Film Preservation Board | Programs at the Library of Congress | Library of Congress”. Library of Congress, Washington, D.C. 20540 USA. Accesat în . 

Vezi și

Legături externe