În ultimele decenii, Galatia a fost subiectul unui interes din ce în ce mai mare din partea cercetătorilor, cadrelor universitare și profesioniștilor din diverse domenii. Impactul Galatia asupra societății moderne este incontestabil, implicațiile sale merg de la sfera economică la sfera culturală, inclusiv în domeniul sănătății și tehnologiei. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Galatia și vom analiza influența acestuia asupra diferitelor aspecte ale vieții noastre de zi cu zi. De la rolul său în formarea identităților până la participarea sa la dezvoltarea strategiilor de afaceri, Galatia a devenit un subiect relevant care merită să fie examinat din mai multe perspective. Prin analiza lui Galatia, căutăm să facem lumină asupra implicațiilor sale și să dezlegem complexitatea acestuia, pentru a înțelege mai bine rolul său în lumea contemporană.
Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
Galatia | ||||
| ||||
![]() Harta regiunilor din Anatolia | ||||
Capitală | Ancyra | |||
---|---|---|---|---|
Guvernare | ||||
Formă de guvernare | Monarhie | |||
Istorie | ||||
Epoca istorică | Antichitate | |||
Modifică date / text ![]() |
Galatia antică a fost o regiune din Asia Mică situată pe platoul Anatoliei pe teritoriul actual al Turciei. Numele provine de la triburile celtice venite din Galia în jurul anului 300 î.Hr.
Galatia era delimitată la nord de Bitinia și Paflagonia, la est de Pont și de Capadocia, la sud de Cilicia și Licaonia, și la vest de Frigia. Capitala sa era Ancyra (astăzi Ankara, capitala Turciei moderne).
Triburile celtice din Galatia au făcut parte dintr-un val de migrație al unor triburi celtice ce au invadat Imperiul Macedonean. Formarea statului celt este descrisă de Strabo. În 189 î.Hr. o expediție romană condusă de Gnaeus Manlius Vulso reușește să învingă triburile galatice, acestea intrând în zona de influență a Romei. În 64 î.Hr. organizarea statală a Galatiei este modificată, aceasta devenind un stat clientelar al Romei. În 25 î.Hr., sub domnia lui Augustus, Galatia este transformată în provincie.
Provincia Galatia cuprindea Pisidia, Licaonia, Isauria, Frigia (galatică), Galatia centrală și Galatia de nord.
În Galatia de Nord populația majoritară era de origine celtică, care-și păstrase credința și obiceiurile, dar împrumutase destule elemente din cultul popoarelor cu care venise în contact (exemplu: cultul zeiței frigiene Cybela). În Galatia de Sud majoritară era populația grecească.
Galatenii sunt creștinați de apostolul Pavel în timpul celei de a doua călătorii misionare. Dar, datorită marilor tulburări care apar în cadrul acestei comunități și pentru a pune capăt acestora, apostolul Pavel scrie Epistola către galateni.[1]