Galicieni

În lumea de astăzi, Galicieni este un subiect care a câștigat o mare relevanță în diferite domenii. Fie în domeniul tehnologiei, al sănătății, al educației sau al societății în general, Galicieni a captat atenția experților și a cetățenilor deopotrivă. Impactul său a fost atât de semnificativ încât este necesar să se analizeze temeinic implicațiile și consecințele sale în prezent și în viitor. În acest articol, vom aprofunda în Galicieni pentru a înțelege importanța acestuia și diferitele perspective care există pe această temă. De la origini până la evoluția sa actuală, inclusiv posibilele provocări și beneficii, Galicieni este un subiect care continuă să genereze dezbateri și reflecție astăzi.

Galicieni
Galegos
Cimpoieri galicieni
Populație totală

circa 3,2 milioane

Regiuni cu populație semnificativă
Limbi vorbite
Galiciană, spaniolă
Religii
catolicism[1]
Grupuri înrudite sau legate cultural
portughezi, spanioli, latini

Galicienii sunt un grup etnic latin[2] puternic influențat de către celți[3][4]. Aceștia își au așezământul în Galicia, în nord-vestul peninsulei Iberice.[5] Fiind parte a Spaniei, în Galicia este foarte răspândită și limba spaniolă.[6]

Referințe

  1. ^ „Interactivo: Creencias y prácticas religiosas en España”. Lavanguardia.com. Accesat în . 
  2. ^ Minahan, James (). One Europe, Many Nations: A Historical Dictionary of European National Groups. Greenwood Publishing Group. p. 776. ISBN 0313309841. Romance (Latin) nations... Galicians 
  3. ^ Minahan, James (). One Europe, Many Nations: A Historical Dictionary of European National Groups. Greenwood Publishing Group. p. 179. ISBN 0313309841. The Cornish are related to the other Celtic peoples of Europe, the Bretons,* Irish,* Scots,* Manx,* Welsh,* and the Galicians* of northwestern Spain 
  4. ^ Minahan, James (). One Europe, Many Nations: A Historical Dictionary of European National Groups. Greenwood Publishing Group. p. 766. ISBN 0313309841. Celts, 257, 278, 523, 533, 555, 643; Bretons, 129-33; Cornish, 178-81; Gali- cians, 277-80; Irish, 330-37; Manx, 452-55; Scots, 607-12; Welsh 
  5. ^ Recalde, Montserrat (). La vitalidad etnolingüística gallega. València: Centro de Estudios sobre Comunicación Interlingüistíca e Intercultural. ISBN 9788437028958. 
  6. ^ „Persoas segundo a lingua na que falan habitualmente. Ano 2003”. Ige.eu. Accesat în .