În zilele noastre, Gara Hunedoara este un subiect pe buzele tuturor. Importanța Gara Hunedoara a crescut de-a lungul anilor, devenind un punct cheie în diverse domenii ale societății. Fie în politică, economie, știință, sănătate, cultură și multe alte aspecte, Gara Hunedoara și-a asumat un rol relevant care nu poate fi trecut cu vederea. Acest articol își propune să aprofundeze diferitele aspecte legate de Gara Hunedoara, analizând impactul acestuia, provocările sale și posibilele sale implicații pentru viitor. Prin acest articol, vom căuta să abordăm din diverse perspective importanța Gara Hunedoara astăzi și proiecția sa în următorii ani.
Gara Hunedoara | |
![]() | |
Informații generale | |
---|---|
Coordonate | 45°45′39″N 22°54′03″E / 45.76080929°N 22.90085077°E |
Linii | Calea ferată Simeria-Hunedoara ![]() |
Istoric | |
Arhitect | Dan Titu Elian[1] Dan Virgil Marinescu[1] ![]() |
Alte informații | |
Proprietar | Căile Ferate Române ![]() |
Administrator | Căile Ferate Române ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Gara Hunedoara este o gară care deservește municipiul Hunedoara, România. A fost construită în 1953.
Clădirea gării a fost proiectată în 1951 de arhitecții Titu Dan Elian și Dan Virgil Marinescu în stil austriac. În interiorul clădirii există două fresce de dimensiuni mari, în stil realist socialist, pictate de Paul Miracovici. Una din aceste fresce ilustrează muncitori și oțelari în uzinele orașului, iar cealaltă îi plasează pe muncitori în timpul liber, la iarbă verde, cu uzinele în fundal.
În prezent, Gara Hunedoara este închisă, ca urmare a suspendării circulației trenurilor pe ruta Simeria - Hunedoara, în martie 2018.[2]