În lumea de astăzi, Georg Hoprich a devenit un subiect de relevanță și dezbatere în societate. Odată cu progresul tehnologiei și schimbările în stilul de viață, Georg Hoprich a devenit din ce în ce mai important în viața noastră. Atât la nivel personal, cât și global, influența lui Georg Hoprich se remarcă sub diferite aspecte, generând discuții și reflecții în diverse domenii. În acest articol, vom explora importanța lui Georg Hoprich în contextul actual, precum și implicațiile sale în diferite domenii ale vieții noastre de zi cu zi.
Georg Hoprich | |
![]() Poetul Georg Hoprich portret de Roswith Capesius | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 29 decembrie 1938 Daia, România |
Decedat | 9 aprilie 1969 (31 de ani) Cisnădie, Republica Socialistă România |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | poet de limba germană |
Limbi vorbite | limba română limba germană dialectul săsesc ![]() |
Studii | Studii de germanistică la București |
Activitatea literară | |
Opere semnificative | „Wir sind ein bleiches Volk” |
Modifică date / text ![]() |
Georg Hoprich (n. 29 decembrie 1938, Daia, județul Sibiu - d. 9 aprilie 1969, Cisnădie) a fost un poet de limba germană din România.
A fost fiul unui țăran din Daia.
A urmat liceul la Sibiu, apoi a studiat germanistica la București. După încheierea studiilor, Georg Hoprich urma să devină redactor la secția de limba germană a Editurii Tineretului, dar, la 5 iunie 1961, chiar înainte de a-și da examenul de stat a fost arestat[1] și, în urma unui proces înscenat, a fost închis (1961-1964) din cauza poeziei Wir sind ein bleiches Volk („Suntem un popor palid”), în care prezenta dificultățile sașilor transilvăneni, pe al căror viitor îi vedea deziluzionant.[2]
După ieșirea din închisoare, din 1964 a locuit la Cisnădie, împreună cu familia sa, unde a îndeplinit funcția de secretar la școala generală, putând să-și continue studiile abia în 1967.
Prima sa prezentare publică ca poet a fost într-un articol publicat de Dieter Roth în ziarul Neuer Weg.
Ca urmare a condamnării sale politice, a fost permanent urmărit de Securitate și a trăit într-o stare de continuă nesiguranță. La vârsta de 30 de ani și-a pus capăt zilelor, spânzurându-se în podul casei.
Mormântul său este în cimitirul bisericii fortificate din Daia.[3]
Pe piatra sa de mormânt, părinții săi au pus să fie săpate următoarele versuri, pe care el le scrisese în 1964:[4]
(Din liniștită, flacăra s-a întețit,
tulburarea cursul vieții a devenit,
falsitatea jocul l-a condus,
moartea a fost țelul împodobit.)
După ce și-a citit dosarul de Securitate, Dieter Schlesak a constatat că fusese turnat la Securitate de colegul său Oskar Pastior, despre care crede că este cel care l-a denunțat și pe Georg Hoprich, fiind, prin urmare, vinovat de detenția acestuia.[5] A fost de asemenea turnat la Securitate de fostul ofițer activ Heinz Stănescu, devenit lector universitar la Facultatea de Litere a Universității București.[6]