George Assaky

În acest articol, ne vom adânci în lumea fascinantă a lui George Assaky, explorând originile sale, impactul său asupra societății de astăzi și relevanța sa în diverse domenii. De la începuturile sale și până în prezent, George Assaky a jucat un rol fundamental în istoria umanității, influențând atât cultural, cât și tehnologic. În acest sens, vom analiza în profunzime evoluția sa, implicațiile sale și modul în care ne-a modelat modul de înțelegere a lumii. În plus, vom aprofunda în posibilele sale implicații viitoare, oferind o viziune largă și complexă asupra acestui fenomen intrigant care continuă să capteze atenția a milioane de oameni din întreaga lume.

George Assaky
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Iași, Moldova Modificați la Wikidata
Decedat (44 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieginecolog​
chirurg​
fiziolog​
anatomist​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză[1] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materSorbonne Universitatea din Paris  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea din București  Modificați la Wikidata
Membru corespondent al Academiei Române
Modifică date / text Consultați documentația formatului

George Assaky (n. , Iași, Moldova – d. , București, România) a fost unul dintre primii chirurgi români care au introdus principii moderne de asepsie și antisepsie. A fost unul dintre precursorii neurochirurgiei moderne și membru corespondent al Academiei Române. A fost nepotul cărturarului Gheorghe Asachi.

Date biografice

Educație

După absolvirea liceului în 1873, George Assaky a plecat în Franța. S-a înscris la Facultatea de medicină a Universității din Montpellier, iar în anul următor s-a transferat la secția echivalentă a Universității din Paris, de unde a și absolvit. Între 1875 și 1877 a lucrat în laboratorul de embriologie la Collège de France. S-a întors în țară în timpul Războiului de independență și a lucrat ca medic voluntar pentru a îngriji soldații răniți. Ulterior a revenit în Franța pentru a-și continua studille, iar în 1879 s-a clasat primul la un examen de evaluare a internilor din Paris. Până în 1882 a lucrat ca intern chirurg în Paris. În 1886 a susținut teza de doctorat cu lucrarea De suture des nerfs à distance, în care a expus o originală tehnică operatorie neurochirurgicală, cunoscută ulterior pe plan mondial sub numele de operația Assaky.[2]

Contribuții în domeniul medical

George Assaky a introdus chirurgia experimentală, a aplicat pentru prima dată „metoda Koch” în tratamentul tuberculozei, a impus reguli antiseptice stricte, a folosit în operații mănușile de ață și de cauciuc și masca.[3] El a descris un tubercul osos în articulația scapulo-umerală, denumit ulterior tuberculul Assaky.[4]

A fondat un institut chirurgical la Spitalul Filantropia din București și a participat la Congresul Medical Internațional din Washington D.C. în septembrie 1887. În același an a renunțat la titlul de profesor agregat obținut prin concurs la Universitatea din Lille și a început să lucreze la Spitalul Colțea din București, ca șef al diviziei chirurgicale.[3] În 1889 a plecat din nou în Franța și a lucrat ca profesor agregat la Universitatea din Lille. A revenit definitiv în țară în 1897 ca șef al institutului ginecologic nou înființat și profesor de ginecologie clinică. A decedat după doi ani, la vârsta de 44 de ani.[5]

Teza lui de doctorat a primit premiul Academiei Naționale de Medicină din Franța, iar operația Assaky a devenit un precursor al neurochirurgiei și al tehnicilor experimentale în domeniu. În 1890 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.[2][6]

Note

  1. ^ IdRef, accesat în  
  2. ^ a b Maftei, Ionel (). Personalități ieșene. I. Iași: Comitetul de cultură și educație socialistă al județului Iași, 1972. p. 53-54. 
  3. ^ a b Bercuș, C.I. (). Pagini din trecutul medicinii românești. București: Editura Medicală. p. 330. 
  4. ^ „Assaky, chirurgul mai multor premiere” (în Romanian). jurnalul.ro. Accesat în . 
  5. ^ Bacalbașa, Constantin (). Bucureștii de altădată. III (1884-1888). Editura Humanitas. 
  6. ^ „Academia Romana (membri)”. acad.ro. Accesat în . 

Legături externe

   Acest articol biografic despre un medic român este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!
   Vezi Proiectul de Medicină și Portalul de Medicină.