George Bălan

În lumea de astăzi, George Bălan este un subiect care a câștigat relevanță în diferite zone ale societății. De ani de zile, George Bălan a fost subiect de dezbatere și analiză datorită impactului său asupra vieții de zi cu zi a oamenilor. Fie în domeniul științific, social, politic sau cultural, George Bălan s-a dovedit a fi un punct de interes constant pentru cercetători, experți și publicul larg. În acest articol, vom explora modul în care George Bălan a influențat diverse domenii ale societății și care sunt implicațiile sale pentru prezent și viitor. Prin analize profunde, căutăm să înțelegem mai bine importanța și scopul George Bălan astăzi.

George Bălan
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Turnu Măgurele, Teleorman, România Modificați la Wikidata
Decedat (92 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Freiburg im Breisgau, Zona de ocupație franceză din Germania⁠(d), Germania[2] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiCOVID-19 Modificați la Wikidata
Cetățenie Germania
 România Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Ortodoxă Modificați la Wikidata
Ocupațiefilozof
muzicolog
teolog
muzician
cadru didactic universitar Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română[3][4]
limba engleză
limba franceză
limba germană[4]
limba rusă Modificați la Wikidata

George Bălan (n. , Turnu Măgurele, Teleorman, România – d. , Freiburg im Breisgau, Zona de ocupație franceză din Germania⁠(d), Germania) a fost un filosof, muzicolog și aforist român.

Studii

Între anii 1950-1955 studiază muzica la Conservatorul „C. Porumbescu“ din București, avându-i ca profesori pe iluștrii maeștri: George Breazul, Victor Iușceanu, Ion Dumitrescu, Nicolae Buicliu, Tudor Ciortea, Emilia Comișel ș.a. În perioada 1957-1960 Bălan își face studiile doctorale la Universitatea Lomonosov din Moscova pentru ca în perioada 1966-1968 să studieze la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu.[5]

Activitatea

Bălan a fost asistent universitar între anii 1955-1957,apoi lector și conferențiar începând din 1957 și pâna 1977 la Conservatorul „Ciprian Porumbescu. În 1977 se autoexilează în Germania, în Pădurea Neagră (St. Peter), unde înființează „Musicosophia-Schule“, școală pentru formarea ascultătorului de muzică dublată de o fundație și o editură cu același nume.

Lucrări publicate

  • Muzica, artă greu de înțeles?, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, București, 1955-1956, 1960
  • Der philosophische Gehalt der musik, Dissertation, Moskau, 1961
  • Enescu - mesajul, estetica, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, București, 1959-1960.
  • Enescu - viața, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, București, 1962
  • Gustav Mahler, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, București, 1962
  • Tragicul, București, 1961-1962
  • Muzica, temă de meditație filosofică, Editura Științifică, București, 1955-1956, 1960
  • Sensurile muzicii, Editura Tineretului, București, 1965
  • Înnoirile muzicii, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, București, 1966
  • Eu, Richard Wagner, Editura Tineretului, București, 1966
  • Dincolo de muzică, Editura pentru Literatură, București, 1967
  • Întrebările conștiinței wagneriene, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, București, 1968
  • În dialog cu Emil Cioran, Editura Cartea Românească, București, 1968-1969, 1996
  • Noi ṣi clasicii, Editura Tineretului, București, 1968
  • Venirea antimuzicii, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, București, 1968
  • Procesul lui Socrate, Editura Albatros, București, 1968-1969, 1993
  • În căutarea Maestrului, Editura Institutul European, București, 1968-1972, 1999
  • Pelerinaj oriental, București, 1965
  • Le sens de la musique, București, 1965
  • Arta de a înțelege muzica, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, București, 1970
  • Meditații beethoveniene, Editura Albatros, București, 1969-1970
  • Via meditativa, Editura Eminescu, București, 1972-1974, 1997
  • Cazul Schönberg, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, București, 1974
  • Inițiere muzicală, București, 1974
  • Pneumatologie-Morții noștri, București, 1973-1974
  • Mică filosofie a muzicii, Editura Eminescu, București, 1975
  • Nebănuitul Eminescu, Editura Universal Dalsi, București, 1975, 1984, 1999
  • O istorie a muzicii europene, Editura Albatros, București, 1975
  • Celălalt Eros, Cartier, Chișinău, 2001
  • Iubirea interzisă, Cartier, Chișinău, 2001
  • Demnitatea melomanului, Casa de Editură Max Blecher, 2013

Note

  1. ^ A murit George Bălan (1929-2022), Observator cultural, , arhivat din original la , accesat în  
  2. ^ Lavinia Coman (), A căzut o stea. George Bălan (1929-2022), Observator cultural, arhivat din original la , accesat în  
  3. ^ IdRef, accesat în  
  4. ^ a b Czech National Authority Database, accesat în  
  5. ^ „A murit George Bălan (1929-2022)”. Observator Cultural. Accesat în . 

Legături externe