Gheorghe Cantacuzino
În articolul de astăzi vom explora lumea fascinantă a lui Gheorghe Cantacuzino și tot ceea ce are de oferit. Gheorghe Cantacuzino este obiect de studiu și interes de mulți ani, iar impactul său asupra societății și culturii este incontestabil. Prin acest articol, ne propunem să facem lumină asupra diferitelor aspecte ale Gheorghe Cantacuzino, de la istoria și evoluția sa până la relevanța sa astăzi. Ne vom scufunda în diferitele sale fațete și vom examina îndeaproape influența acesteia în domenii atât de variate precum tehnologia, știința, artele și viața de zi cu zi. Cu un ochi critic și perspicace, sperăm să oferim o înțelegere mai profundă a Gheorghe Cantacuzino și a impactului său asupra lumii moderne.
Gheorghe Cantacuzino (alternativ: Iordache Cantacuzino; n. 1673 – d. 1739) a fost un boier muntean, pretendent la tronul Țării Românești. A fost mare ban al Olteniei sub imperiali (din 1719).
Fiind fiul domnului Șerban Cantacuzino, Gheorghe ar fi trebuit să-i succeadă tatălui său la tron. Însă cum la momentul morții acestuia (28 octombrie 1688 pe stil vechi) nu era de vârstă, boierii l-au ales și l-au proclamat în schimb domn pe Constantin Brâncoveanu.
Cel mai important susținător al pretenției lui Gheorghe la tron a fost Constantin Bălăceanu, soțul unei fiice a lui Șerban, deci cumnat al lui Gheorghe. Bălăceanu ar fi condus în fapt țara, împreună cu mama vlăstarului domnesc, dacă reușea impunerea lui Gheorghe pe tron. A avut în acest scop susținerea imperialilor, însă în Bătălia de la Zărnești – care s-a terminat cu o înfrângere dezastruoasă pentru imperiali și prinderea generalului Donat Heissler – Bălăceanu a fost ucis.
Gheorghe Cantacuzino a ajuns mai târziu ban al Craiovei, după ce Oltenia a fost ruptă din Țara Românească și ocupată de austrieci. Comparând această situație cu domnia promisă, cronicarul Radu Popescu scria că imperialii îl făcuseră „din cal, măgar”.
Gheorghe a fost căsătorit cu Ruxandra Rosetti și a avut următorii copii: Iordache, Matei, Toma, Maria (căsătorită Brăiloiu), Constantin, Șerban, Ilinca Cămpulungeanu.
Bibliografie
- Giurescu, Constantin C. (), Istoria Românilor. Volumul III, Partea întâi. Dela moartea lui Mihai Viteazul până la sfârșitul Epocei fanariote (1601-1821), Ediția a doua, revăzută și adăogită, București: Fundația Regală pentru Literatură și Artă
- Ionescu, Ștefan; Panait, Panait I. (), Constantin Vodă Brîncoveanu: Viața. Domnia. Epoca, București: Editura științifică
- Stoicescu, Nicolae (), Dicționar al Marilor Dregători din Țara Românească și Moldova în sec. XIV-XVII, București: Editura enciclopedică română, pp. 138–139
- Lazăr, Mariana (), „Testamente cantacuzine: succesiunea lui Gheorghe Cantacuzino și a soției sale, Ruxandra”, Studii și Materiale de Istorie Medie, XXX: pp. 119–148
- Cantacuzino, Mihai (), Genealogia Cantacuzinilor, Publicată și adnotată de N. Iorga, București: Institutul de Arte Grafice și Editură «Minerva»