Gheorghe Cozorici

În lumea de astăzi, Gheorghe Cozorici a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru o mare varietate de oameni. Fie datorită impactului său asupra societății, a relevanței sale istorice, a importanței sale în domeniul științific sau a influenței sale asupra culturii populare, Gheorghe Cozorici a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume. Acest articol încearcă să exploreze în detaliu toate aspectele legate de Gheorghe Cozorici, analizând impactul acestuia în diferite domenii și oferind o viziune cuprinzătoare și aprofundată a acestui subiect fascinant. De la origini până la relevanța actuală, acest articol își propune să ofere o perspectivă completă și detaliată asupra Gheorghe Cozorici, oferind cititorilor o înțelegere mai largă și mai bogată a acestui fenomen.

Gheorghe Cozorici
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Suceava, România Modificați la Wikidata
Decedat (60 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieactor de teatru​
actor de film Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București
Alte premii
Ordinul Meritul Cultural Modificați la Wikidata
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Gheorghe Cozorici (n. 16 iulie 1933, Arbore[1], Suceava – d. 18 decembrie 1993, București[2]) a fost un popular actor român de teatru și film.

Biografie

Debutul său în teatru (la numai 24 de ani) a fost în rolul prințului Danemarcei, lucidul Hamlet, cel pierdut printre cețurile groase și nopțile întunecate ale Nordului.

Pe la începutul anilor 1950 era muncitor la Uzinele Vulcan din București când a dat admiterea la IATC, Facultatea de Teatru, secția Actorie. În anul 1956 era deja absolvent și pleca să facă „un altfel de teatru” la Craiova. Începând cu anul 1962 face mari roluri în filme (monumental în Frații Jderi și Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 (regia Mircea Drăgan), apoi în Pădurea spînzuraților, Gioconda fără surîs, Moartea unui artist, Capcana mercenarilor, Ciuleandra etc.), roluri care îl proiectează definitiv în conștiința publicului, atât datorită vocii sale unice, cât și datorită uriașului său talent actoricesc.

Distincții

  • Ordinul „Meritul Cultural” clasa a IV-a (6 noiembrie 1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”[3]
  • Ordinul „Meritul Cultural” clasa a II-a (20 aprilie 1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”[4]
  • Ordinul „Meritul Cultural” clasa a II-a (20 august 1984) „pentru contribuția deosebită adusă la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, cu prilejul celei de-a 40-a aniversări a revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă”[5]

Filmografie

Note

  1. ^ Biografie Gheorghe Cozorici - imdb.com, accesat pe 3 iulie 2016
  2. ^ Biografie Gheorghe Cozorici - biografii.famouswhy.ro, accesat pe 3 iulie 2016
  3. ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 1017 din 6 noiembrie 1967 privind conferirea de ordine și medalii unor actori, regizori, pictori scenografi și tehnicieni de scenă, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul III, nr. 96, Partea I, marți 7 noiembrie 1967, pp. 770–771.
  4. ^ Decretul nr. 138 din 20 aprilie 1971 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, art. 11.
  5. ^ Decretul prezidențial nr. 165 din 20 august 1984 privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul XX, nr. 67, Partea I, miercuri 22 august 1984, p. 4.

Legături externe