Gil Ioniță

Subiectul Gil Ioniță este unul care a fost discutat pe larg de-a lungul anilor. Cu opinii divergente și puncte de vedere variate, Gil Ioniță a captat interesul experților și entuziaștilor deopotrivă. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Gil Ioniță, oferind o analiză cuprinzătoare care acoperă istoria, impactul și posibilele implicații ale acestuia pentru viitor. De la origine până la evoluția sa actuală, Gil Ioniță a lăsat o amprentă semnificativă asupra lumii, care merită o atenție meticuloasă și detaliată.

Gil Ioniță
Date personale
Născut1952 Modificați la Wikidata
Decedat (52 de ani) Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (cancer)
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiecântăreț Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Gen muzicalmuzică folk
Instrument(e)voce​  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Gil Ioniță (n. 23 noiembrie 1952, Onești, d. 20 ianuarie 2004, Bacău)[1] a fost un cântăreț român de muzică folk.

Gil Ioniță a absolvit în 1975 Facultatea de Științe Juridice a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. După absolvire a lucrat ca juristconsult la I.P.E.P Bacău, apoi ca avocat în cadrul Baroului Bacău.

A început să cânte la Onești împreună cu Ion Moraru și Marcela Saftiuc însă lansarea sa ca solist de muzică folk s-a realizat în timpul studenției, când a înființat, împreună cu Ion Moraru și Cezar Ionescu, grupul Folk 73.[2]

A participat la spectacolele Cenaclului Flacăra condus de Adrian Păunescu. Colaborarea la Cenaclul Flacăra s-a realizat în două etape: o primă perioadă între 1973 și 1975, și apoi, după o pauză de câțiva ani, între 1981-1989. În 1983 a fost distins cu două premii speciale ale Cenaclului, pentru creație și compoziție.

A lucrat în calitate de avocat la Bacău.

S-a stins din cauza unui cancer la doar 52 de ani.

Începând din 2005 este organizată în fiecare an la Biblioteca „Radu Rosetti” din Onești „Gala folk In memoriam Gil Ioniță”.

Repertoriu

albume: Lasati-ma sa merg pe bicicleta; producator: Fundatia Om Bun; an: 2004

  • Adio, pâine neagră!
  • A treia pace mondială 1982
  • Baladă pentru viitor
  • Capul lui Mihai Viteazul
  • Cântec pentru artiști
  • De la moșii noștri noi am învățat
  • Din bătrâni
  • Gânduri
  • Îmbătrânește numărul la poartă 1980
  • Jurământ la Putna
  • Latinitatea strigă din tranșee
  • Lăsați-mă să merg pe bicicletă 1977
  • Mama mamii lor
  • Ordinea de zi
  • Sala de așteptare
  • Să ne iubim 1977
  • Spălătoria din Tribunal
  • Solitudine solitară
  • Telefon îmbătrânind

Referințe

  1. ^ Florin TANASE - Remember Gil Ioniță, Observator de Bacău, 19 noiembrie 2007
  2. ^ L. P. - Remember Gil Ioniță la Onești Arhivat în , la Wayback Machine., Monitorul de Bacău, 22 noiembrie 2007

Vezi și

Legături externe