Grad de nesaturare

În lumea de astăzi, Grad de nesaturare a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un număr mare de oameni. Impactul său se extinde la diferite aspecte ale vieții de zi cu zi, de la politică la divertisment. Fără îndoială, Grad de nesaturare a captat atenția societății în ansamblu și a generat o dezbatere intensă în diferite domenii. În acest articol, vom explora în detaliu diferitele aspecte legate de Grad de nesaturare, pentru a oferi o imagine de ansamblu amplă și completă a acestui subiect fascinant.

Gradul de nesaturare sau nesaturarea echivalentă (N sau N.E.) reprezintă numărul de legături duble, triple sau cicluri dintr-o moleculă, și ajută la determinarea structurii chimice a unui compus organic.[1]

Nesaturarea echivalentă a unui compus organic indică numărul de perechi de atomi de hidrogen îndepărtați din compusul care are numai covalențe sigma ( σ ), adică un compus saturat și catenă aciclică pentru a obține compusul considerat.

Compușii identificați prin calculul N.E. pot fi și saturați, cum sunt cicloalcanii care provin de la alcani din compoziția cărora s-a îndepărtat o pereche de atomi de hidrogen (caz în care N.E. = 1).

Calcul

Pentru un compus de tipul CaHbOcNdXe se poate calcula cu formula:

unde: a,b,c,d,e reprezintă numărul de atomi de: carbon, hidrogen, oxigen sau oricare element trivalent, azot, respectiv monovalent halogeni din moleculă.[2]

După cum se observă numărul de atomi de oxigen sau de sulf nu are nici un efect în calculul nesaturării echivalente.

Conceptul poate fi explicat și pe baza formulei generale:

unde ni este numărul de atomi care au valența vi.[3]

Cu alte cuvinte, un atom care are valența x contribuie cu un total dex − 2 la nesaturarea echivalentă. Rezultatul sumei este înjumătățit, la care se adaugă 1.

Exemple

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

În cazul unui compus cu N.E.=3 exista următoarele situații:

•structura conține trei legături duble
•structura conține trei cicluri
•structura conține o legătură dublă și două cicluri

•structura conține o legătura triplă și un ciclu sau o legătură dublă, ș.a.m.d.

Benzenul are N.E.=4 datorită prezenței a trei legături duble într-un ciclu de șase atomi de carbon.

Alt exemplu: C5H12NBr3; elementele participă cu 20+12+3+3=38 covalențe. 38 fiind un număr par, formula ar trebui sa fie reală, dar N.E.= ((5*2+2)-(12-1+3))/2= -1. Nesaturarea echivalentă având valoare negativă arată că nu există o substanță cu o astfel de compoziție.

În baza valorilor N.E., se pot face și aprecieri asupra structurii globale a moleculei substanței respective, și anume:

  • valori N.E. egale cu 0,1,2,3 sunt proprii compușilor alifatici cu structură ciclică sau liniară;
  • valori N.E. egale cu 4,5,6 sunt proprii compușilor cu structură aromatică mononucleară;
  • valori N.E. mai mari decât 7 sunt proprii compușilor cu structură aromatică polinucleară.

Vezi și

Referințe

  1. ^ „Bazele Teoretice ale Chimiei Organice: Alcani” (PDF), Old.unibuc.ro, arhivat din original (PDF) la , accesat în  
  2. ^ „Degree of Unsaturation”, Chemistry LibreTexts, , accesat în  
  3. ^ Badertscher, M.; Bischofberger, K.; Munk, M.E.; Pretsch, E. (). „A Novel Formalism To Characterize the Degree of Unsaturation of Organic Molecules”. Journal of Chemical Information and Modeling. 41 (4): 889–93. doi:10.1021/ci000135o. PMID 11500105.