Grigore Tocilescu

În lumea de astăzi, Grigore Tocilescu a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un număr mare de oameni. De la descoperirea sa și până astăzi, Grigore Tocilescu a făcut obiectul multiplelor studii, dezbateri și progrese științifice care au contribuit la extinderea cunoștințelor noastre pe această temă. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Grigore Tocilescu, analizând impactul acestuia asupra societății, evoluția sa în timp și posibilele implicații pe care le are pentru viitor. Printr-o perspectivă multidisciplinară, vom căuta să înțelegem în profunzime tot ceea ce Grigore Tocilescu are de oferit și modul în care influența sa se extinde în diferite zone ale vieții noastre de zi cu zi.

Grigore Tocilescu

Istoricul Grigore Tocilescu
Date personale
Născut26 octombrie 1850
Fefelei, Prahova, Țara Românească
Decedat18 septembrie 1909, (59 de ani)
București, România
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric, arheolog, epigrafist și folclorist
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
OrganizațieUniversitatea din București  Modificați la Wikidata
Lucrări remarcabile„De-nceputul lumiei de-ntâiu”, „Dacia înainte de romani”, „Monumentul de la Adamclisi”, „Fouilles et recherches archéologiques en Roumanie”
Membru titular al Academiei Române
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Grigore George Tocilescu (n. 26 octombrie 1850, Fefelei, Prahova – d. 18 septembrie 1909, București) a fost un istoric, arheolog, epigrafist și folclorist român, membru titular al Academiei Române (1890)[1].

Studiile

După terminarea școlii primare și a gimnaziului la Ploiești, Tocilescu urmează liceul Sf. Sava din București. La Universitatea din București urmează literele, filosofia și dreptul. După terminarea facultății pleacă la Praga, unde obține doctoratul în filosofie la secția istorică, și continuă la Viena cu studiul arheologiei și epigrafiei, astfel formându-se ca jurist, filolog clasic și istoric slavist[2][3].

Activitatea profesională

Grigore Tocilescu - caricatură de Nicolae S. Petrescu-Găină

În anul 1877 Grigore Tocilescu a fost la Moscova, la muzeul Rumianțov, unde a copiat cartea De-nceputul lumiei de-ntâiu, scrisă de Mihail Moxa, și i-a trimis copia lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, care a publicat-o în Cuvente den batrâni (vol. I, 1878). Lucrarea este o istorie universală care începe de la "facerea lumii", vorbește de asirieni, egipteni, perși, trecând apoi la romani. Face istoria pe scurt a Republicii Romane, după care enumeră împărații de Apus și de Răsărit până la stabilirea domniei turcești în Europa, și termină cu primele lupte ale turcilor cu românii la 1489.[4] Ulterior, pleacă la Paris pentru a continua studiile din arhivele și bibliotecile franceze, despre Dimitrie Cantemir. Cu această ocazie urmează cursurile de la Collège de France și École Pratique de Hautes-Etudes (Sorbona).[3]

Întors în țară, este numit directorul Muzeului Național de Antichități și ocupă postul de profesor de istorie antică și de epigrafie la Universitatea București (1881). Din punct de vedere al arheologiei, Tocilescu a fost inițiatorul săpăturilor arheologice românești din Dobrogea.[5]

Este coautor al lucrării Marele Dicționar Geografic al României apărut în 5 volume la București în perioada 1898-1902. A fost secretar general la Ministerul Învățământului și, de mai multe ori, senator conservator.

Tocilescu este unul din primii istorici care s-au ocupat de studiul civilizațiilor de pe teritoriul fostei Dacii. A lăsat trei lucrări impresionante: Dacia înainte de romani, Monumentul de la Adamclisi în colaborare cu O. Benndorf și G. Niemann și Fouilles et recherches archéologiques en Roumanie[2]. De asemenea, s-a preocupat de republicarea unor lucrări fundamentale, precum "Hronicul vechimei a româno-moldo-vlahilor" (Ed. Academiei, 1901), a lui Dimitrie Cantemir.

Ca folclorist, a realizat o vastă culegere folclorică.

Lucrări

Reeditări

Note

  1. ^ Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – T
  2. ^ a b „Ioana Bogdan Cataniciu: Grigore Tocilescu - Întemeietor al școlii de arheologie românească” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  3. ^ a b Grigore Tocilescu, în Universul literar, anul XXXV, nr.18, 17 august 1919, pp.1-2
  4. ^ „Gheorghe Adamescu: Istoria literaturii române”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Raluca Verussi - Monumentele și siturile arheologice din Dobrogea în preocupările Comisiunii Monumentelor Istorice, în Revista Monumentelor Istorice, anul LXI, nr.2, 1992, Direcția Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice

Bibliografie