În acest articol vom analizaGușă albastră, un subiect care a generat un mare interes și dezbatere în societatea contemporană. _Var1 s-a dovedit a fi un punct de discuție în diferite domenii, de la politică la știință, inclusiv cultură și tehnologie. Relevanța și impactul său asupra vieții de zi cu zi îl fac un subiect de interes pentru o mare varietate de oameni, indiferent de vârstă, sex, nivel socioeconomic sau locație geografică. Pe parcursul acestui articol vom explora diferite aspecte ale Gușă albastră, analizând originea, evoluția, impactul și posibilele implicații viitoare. În plus, vom aborda diverse perspective și opinii pe această temă, cu scopul de a oferi o viziune largă și îmbogățitoare asupra acestui subiect atât de relevant în prezent.
Gușă albastră | |
---|---|
![]() | |
Stare de conservare | |
Clasificare științifică | |
Regn: | Animalia |
Încrengătură: | Chordata |
Clasă: | Aves |
Ordin: | Passeriformes |
Familie: | Muscicapidae |
Gen: | Luscinia |
Specie: | L. svecica |
Nume binomial | |
Luscinia svecica (Linnaeus, 1758) | |
![]() | |
Distribuția | |
Modifică text ![]() |
Gușă albastră (Luscinia svecica) este o specie de pasăre care face parte din famila Muscicapidae, subfamilia Saxicolinae, genul Luscinia, în trecut fiind încadrată în familia sturzilor (Turdidae). Gușa albastră face parte din neamul privighetorilor, în România fiind o pasăre rară. Masculul are spatele cafeniu, pieptul albicios; pe bărbie și gușă are o pată albastră. Pasărea duce o viață foarte ascunsă de vederea omului. Gușa albastră trăiește în regiunile joase cu întinderi mari, inaccesibile, de mlaștină cu stufăriș. În România în anul 1968 a fost descoperit prima oară locul ei de cuibărit din delta Dunării. Pasărea își face cuibul ascuns în vegetația umedă, la marginea plaurului cu iarbă. Prin luna mai femela depune 5-6 ouă alb-verzui, cu puncte ruginii, pe care le clocește singură 13-14 zile. Toamna migrează în Africa de Nord și Asia de Sud-Vest.