Haruko Sugimura

În articolul de astăzi vom explora lumea fascinantă a lui Haruko Sugimura. De la origini și până la impactul său astăzi, vom aprofunda diferitele aspecte care fac din Haruko Sugimura un subiect de interes general. Pe parcursul următoarelor rânduri, vom analiza relevanța sa în societate, progresele pe care le-a experimentat de-a lungul timpului și proiecțiile viitoare care sunt preconizate în jurul Haruko Sugimura. Acesta este un subiect fascinant care nu lasă pe nimeni indiferent și care merită să fie examinat din diferite perspective pentru a înțelege pe deplin importanța sa în lumea de astăzi.

Haruko Sugimura

Haruko Sugimura în 1953
Date personale
Născută[1][2][3] Modificați la Wikidata
Hiroshima, Japonia Modificați la Wikidata
Decedată (91 de ani)[3][2] Modificați la Wikidata
Tokyo⁠(d), Tokyo, Japonia Modificați la Wikidata
Cetățenie Japonia
 Imperiul Japonez (–) Modificați la Wikidata
Ocupațieactriță Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba japoneză Modificați la Wikidata
Alte premii
Persoană de merit cultural​ (1974)
Premiul Panglica Albastră pentru cea mai bună actriță în rol secundar​ (1952)
Mainichi Film Award for Best Actress] Modificați la Wikidata
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Haruko Sugimura (杉村春子 Sugimura Haruko?, n. , Hiroshima, Japonia – d. , Tokyo⁠(d), Tokyo, Japonia)[4] a fost o actriță japoneză de teatru și film, cunoscută pentru aparițiile în filmele cineaștilor Yasujirō Ozu și Mikio Naruse de la sfârșitul anilor 1940 până la începutul anilor 1960.[5]

Biografie

Haruko Sugimura alături de scriitorul Kunio Kishida

S-a născut în 1909 la Hiroshima, a fost o actriță de teatru respectată[5] și s-a aflat printre fondatorii companiei teatrale Bungakuza.[6] A debutat ca actriță de film la vârsta de 23 de ani[7] și a apărut în peste 110 filme între 1937 și 1995,[8] fiind distribuită frecvent în rolurile unor femei mature.[7] Sugimura a colaborat frecvent cu cineastul Yasujirō Ozu,[5] iar rolul ei cel mai faimos în Occident este cel al lui Shige, fiica de profesie coafeză a cuplului în vârstă, din filmul Tokyo Story (1953) al lui Ozu.[4] A avut, de asemenea, un rol important în filmul Late Chrysanthemums (1954) al lui Naruse.[9] Mai târziu, Akira Kurosawa a distribuit-o în rolul unei matroane vicioase și egoiste a unui bordel în filmul Barbă Roșie (1965).[5]

Sugimura a refuzat decorația Ordinul Culturii.[10]

Filmografie selectivă

Haruko Sugimura în Main dans la main, les enfants (1948)

Premii și distincții

  • 1951: Premiul Panglica Albastră pentru cea mai bună actriță în rol secundar pentru Été précoce, Le Repas și Inochi uruwashi[13]
  • 1953: Premiul Mainichi pentru cea mai bună actriță în rol secundar pentru Eaux troubles și Voyage à Tokyo[14]
  • 1974: Persoană cu merite culturale
  • 1996: Premiul Mainichi pentru cea mai bună actriță pentru Le Testament du soir
  • 1996: Premiul Kinema Junpō pentru cea mai bună actriță pentru Le Testament du soir
  • 1998: Premiul special al Academiei Japoneze de Teatru și Film pentru întreaga carieră
  • 1998: Premiul special Mainichi pentru întreaga carieră

Note

  1. ^ „Haruko Sugimura”, Internet Movie Database, accesat în  
  2. ^ a b Haruko Sugimura, Autoritatea BnF 
  3. ^ a b „Haruko Sugimura”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  4. ^ a b James Kirkup (). „Obituary: Haruko Sugimura”. The Independent (în engleză). 
  5. ^ a b c d Galbraith IV (2002), p. 383.
  6. ^ Galbraith IV (2002), p. 290.
  7. ^ a b Galbraith IV (2002), p. 76.
  8. ^ „Filmografie” (în japoneză). Accesat în . 
  9. ^ Rosenbaum, Jonathan (). „Geishas Without Diaries - Movie Review - Chicago Reader”. Chicago Reader. 
  10. ^ Onishi, Norimitsu (). „The Saturday Profile: Released From Rigors of a Trial, a Nobel Laureate's Ink Flows Freely”. New York Times. Accesat în . 
  11. ^ a b Galbraith IV (2002), p. 662.
  12. ^ Galbraith IV (2002), pp. 706-707.
  13. ^ Hammer (1991), p. 333.
  14. ^ Hammer (1991), p. 326.

Bibliografie

Legături externe