Hesperidă

În lumea de astăzi, Hesperidă a devenit un subiect de relevanță și interes pentru un spectru larg al societății. Fie datorită impactului său asupra culturii populare, politicii, tehnologiei sau vieții de zi cu zi a oamenilor, Hesperidă a reușit să capteze atenția a milioane de oameni din întreaga lume. De-a lungul anilor, Hesperidă a fost subiect de dezbatere, analiză și reflecție, generând o mare diversitate de opinii și puncte de vedere care reflectă complexitatea și importanța acestui subiect. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Hesperidă și influența sa în diferite domenii ale vieții moderne, cu scopul de a arunca lumină asupra unui subiect care continuă să fie actual și astăzi.

Exemple de hesperide

Hesperida este un fruct baciform caracteristic plantelor din genul Citrus. Spre deosebire de poamă, de exemplu mărul, hesperida derivă dintr-un ovar superior, un ovar complet separat de caliciu.[1] Pe lângă citrice, acest fruct poate fi întâlnit la alte cinci genuri: Poncirus, Fortunella, Microcitrus, Eremocitrus și Clymenia.[2] Mărimea hesperidelor variază de la aproape 2,25 cm la kumquat (Fortunella sp.) la mai mult de 20 cm în diametru la pomelo (C. grandis).[2] Forma este de asemenea variabilă: turtită la grepfrut, mandarină și tangerină, globoasă spre ovală la portocală, oblongă la lămâie și sferică la limetă.[2]

Anatomie

Hesperida se formează dintr-un gineceu pentacarpelar, pentalocular, sincarp, cu placentație axilară.[3] Exocarpul (flavedo) este compact, colenchimatic, cu buzunare secretoare ce conțin uleiuri esențiale (terpeni și compuși fenolici). Aceștia sunt responsabili de aroma dată atunci când coaja este consumată.[4] Mezocarpul (albedo) este uscat, alb, subțire, din celule dispuse lax, cu spații mari aerifere.[3] Endocarpul cărnos este format din celule fusiforme mari, vizibile cu ochiul liber, bogate în acizi organici, vitamine etc.

Note

  1. ^ en S. Pao, P. J. Fellers (). „Citrus Fruits | Oranges”. În Benjamin Caballero. Encyclopedia of Food Sciences and Nutrition (ed. a 2-a). Academic Press. pp. 1341–1346. ISBN 978-0-12-227055-0. 
  2. ^ a b c en Milind S. Ladaniya (). „Fruit Morphology, Anatomy, and Physiology”. Citrus Fruit. Academic Press. pp. 103–124. doi:10.1016/B978-0-12-374130-1.X5001-3. ISBN 978-0-12-374130-1. 
  3. ^ a b Nicoleta Ianovici (). „Fructe monantocarpe”. Morfologie și anatomie vegetală - manual de lucrări practice. Timișoara: Editura Mirton. pp. 123–129. ISBN 973-661-925-7. 
  4. ^ en „Fruit Terminology (Part 4)”. Palomar College. Arhivat din original la . Accesat în .