Hristu Cândroveanu
În lumea de astăzi, Hristu Cândroveanu este un subiect care continuă să genereze interes și dezbatere. De-a lungul anilor, Hristu Cândroveanu a fost subiect de studiu și cercetare, ceea ce a condus la o mai bună cunoaștere și înțelegere a diferitelor sale aspecte. Fie în domeniul științific, social, economic sau cultural, Hristu Cândroveanu s-a dovedit a avea un impact semnificativ asupra societății și vieții oamenilor. În acest articol, vom explora în profunzime diferitele dimensiuni ale Hristu Cândroveanu, analizând importanța acestuia și posibilele implicații pentru viitor.
| Hristu Cândroveanu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Babuk, România |
| Decedat | (85 de ani) București, România |
| Cetățenie |  România[1] |
| Etnie | aromână |
| Ocupație | critic literar profesor de liceu redactor |
| Limbi vorbite | limba română[2] limba aromână |
| Activitate | |
| Studii | Universitatea din București |
Modifică date / text  | |
Hristu Cândroveanu (n. , Babuk, România – d. , București, România) a fost un critic literar, poet, prozator, traducător și publicist român de origine aromână.
Biografie
Este fiul Zoricăi (n. Bracea) și al lui Stere Cândroveanu. Urmează școala primară în localitatea General Praporgescu, între 1935 – 1939, și cursuri serale la Silistra, Călărași, Tulcea[3] și Timișoara (1939-1948). După absolvirea Facultății de Filologie din București (1952), va fi profesor de limba și literatura română în câteva localități din județele Călărași și Prahova, apoi la Ploiești (1952-1969). În 1966, devine secretar al Consiliului pentru Cultură și Artă al Municipiului Ploiești (până în 1980). Între timp, redactor la revistele Tomis și Tribuna școlii.
Debut
Debutul său ca scriitor a avut loc în 1973 cu volumul Poeme.
Opere reprezentative
- Alfabet liric, București, Ed. Cartea românească, 1974
- Printre poeți, 1983
- Antologie de lirică aromână, Bucuresti, Ed. Univers, 1975
- Antologie de proză aromână, Bucuresti, Ed. Univers, 1977
- Poeți și poezie, București, Ed. Cartea românească, 1980
- Printre poeți, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1983.
- Ore de aur. Pe teme folclorice aromâne și nu numai, București, Ed. Ion Creangă, 1983.
- Un veac de poezie aromână, (cu Kira Iorgoveanu), 1985
- Trei balade armânești, (cu Ioan Cutova), Timișoara, Ed. Facla, 1985
- Aromânii: ieri și azi, Craiova, Ed. Scrisul românesc, 1995
- Marea serenității, București, Ed. Cartea românească, 2 vol., 1996
- Cinci balade aromâne, București, Editura Fundației Culturale Aromâne "Dimândarea Părintească", 1996.
- Parmithi di niadzadzua, București, Editura Fundației Culturale Aromâne "Dimândarea Părintească", 1997.
- Gramatica aromână, Practica, (cu Ion Coteanu), București, Editura Fundației Culturale Aromâne "Dimândarea Părintească", 1998
- Antologia poeziei străine în grai aromân, București, Editura Fundației Culturale Aromâne "Dimândarea Părintească", 2000.
- Carte de vacanță pentru aromâni, București, Editura Fundației Culturale Aromâne "Dimândarea Părintească", 2001-2002.
- Antologia poeziei române clasice și moderne în grai aromân, București, Editura Fundației Culturale Aromâne "Dimândarea Părintească", 2003.
- Antologia poeziei române contemporane în grai aromân, București, Editura Fundației Culturale Aromâne "Dimândarea Părintească", 2004.
- Abecedar român-aromân, (cu Eugenia Cândroveanu), București, Editura Fundației Culturale Aromâne "Dimândarea Părintească", 2004.
- Caleidoscop aromân, 5 vol, București, Editura Fundației Culturale Aromâne "Dimândarea Părintească", 1998-2002
- Despre aromâni, De vorbă cu Hristu Cândroveanu, (cu Emil Țîrcomnicu), București, Editura Fundației Culturale Aromâne "Dimândarea Părintească", 2006.
Proză
Activitate literară
Între 1971 și 1974 a fost consilier la Direcția literară a Consiliului Culturii, iar din anul 1974 devine redactor-șef la revista Livres roumaines. Activitatea de critic literar și-o face cunoscută în reviste precum Astra, Viața românească, Ateneu, Convorbiri literare, Cronica, Ramuri, România literară. După revoluția din decembrie 1989, Hristu Cândroveanu editează si conduce, în calitate de director, Desteptarea – Revista Aromânilor, având suplimentul Dimândarea. În același timp conduce Editura Dimîndarea părintească a Fundației Culturale Aromâne cu același nume. Editează volume ca Antologia poeziei străine în graiul aromân (440 de pagini), Caleidoscop aromân (în cinci volume).
Note
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Chirulescu, Marian; Popescu, Paul D.; Radu, Mihaela (). Personalități prahovene. Dicționar biobibliografic. Darkoprint, Ploiești. p. 121.
Bibliografie
- Dicționarul General al Literaturii Române - Eugen Simion Arhivat în , la Wayback Machine.
- Cassian Maria-Spiridon în Convorbiri literare Arhivat în , la Wayback Machine.
